Greaca și latina sunt vitale pentru renașterea civilizației

11/05/2018 | de Daniel Lattier

Săptămâna trecută a circulat o știre conform căreia există o „vârstă limită” de 17 sau 18 ani până la care poți învăța o limbă străină.

Știrile aveau la bază un studiu nou publicat de cercetătorii de la MIT și se baza pe o analiză a unui test de gramatică efectuat de 670.000 de oameni. Cercetătorii au descoperit că „indivizii au capacități foarte bune de a învăța gramatica unei limbi noi…până la vârsta de 17 sau 18 ani.”

Dar au descoperit de asemenea că „este aproape imposibil să obții o abilitate asemănătoare cu a unui vorbitor nativ dacă nu începi să înveți o limbă străină până la vârsta de 10 de ani.”

Probabil că descoperirile nu sunt atât de surprinzătoare pentru cei mai mulți dintre noi. Avem demult întipărită în cap ideea că „mințile copiilor sunt ca niște bureți” și drept urmare învățarea unei noi limbi este mai potrivită pentru ei. Mulți dintre noi, adulții care vorbim o singură limbă, visăm adesea să învățăm o altă limbă. Dar când apare acest impuls periodic, de regulă este strivit de o mantră care ne-a fost inculcată: este prea greu să înveți ca adult o limbă străină.

Cu toate acestea, studiul nu a confirmat această idee.  Conform autorilor, „după vârsta de 18 ani, oamenii încă vor învăța o limbă rapid dar s-ar putea să nu mai aibă aceeași competență ca vorbitorii nativi.”

Deși este cu siguranță adevărat că adulții nu pot învăța limbile străine la fel de rapid precum copiii, această activitate nu este cu siguranță un efort herculean, după cum susțin unii. Cel puțin dintr-o perspectivă neurologică. În fapt, adulții au câteva avantaje față de copii când vine vorba de învățarea unei limbi, în special în ceea ce privește vocabularul. În plus, există dovezi conform cărora efortul mental de a învăța o limbă încetinește declinul cognitiv și poate întârzia apariția demenței.

Am un interes personal în această chestiune din mai multe motive.

Primul este acela că învățarea unor alte limbi de către adulți reprezintă o cale de a mai remedia educația noastră mediocră. Timp de secole, o persoană educată în Apus era recunoscută după cunoașterea limbilor străine. În secolele XVII și XVIII singura cerință pentru a intra la Harvard era de a traduce autori latini și a declina substantive și verbe în greacă. Cu toate acestea, astăzi mulți studiază patru ani de limbă străină în liceu și abia dacă își mai amintesc vocabularul de bază atunci când termină.

Este păcat deoarece există motive serioase că credem că învățarea unei limbi joacă un rol fundamental în formarea abilităților noastre de gândire critică.

În al doilea rând, cred că o reîntoarcere la greacă și latină este vitală pentru reînvierea civilizației apusene.

Există din ce în ce mai mult interes pentru încercarea de a redescoperi acele opere ale trecutului din cultura clasică. Dar limbajul nu poate fi despărțit de cultură și gândire, iar pentru a redescoperi mintea clasică este nevoie, cel mai probabil, de recuperarea limbajelor care au format acea minte. Avem drept mărturie mai bine de 100 ani în care i-am pus pe oameni să citească „Great Books” în traduceri greoaie și nu a funcționat.

O reîntoarcere la limbile clasice a fost întotdeauna în Apus un catalizator pentru inovație intelectuală, și bănuiesc că la fel va fi din nou. Marile reforme educaționale ale lui Carol cel Mare – care au scos Occidentul din Evul Întunecat – s-au bazat în primul și primul rând pe îmbunătățirea cursurilor de gramatică latină. Traducerea lui Aristotel în latină ne-a adus marii scolastici ai Evului Mediu. Interesul renăscut  pentru clasicii greci și latini a condus la Renaștere.

O renaștere a educației grecești și latine – și drept consecință o reînviere a Occidentului – trebuie în cele din urmă să își facă simțită prezența în curriculum-ul școlar astfel încât greaca și latina să înceapă a fi predate la acele vârste când mințile elevilor sunt ca „niște bureți”. Dar conform zicalei latinești „nemo dat quod non habet” – „nimeni nu poate oferi ceea ce nu are”. Trebuie mai întâi să avem profesori de latină și greacă înainte de a avea studenți. Iar pentru asta este nevoie ca adulții să înceapă ei să arate perseverență în a învăța aceste limbi vechi.

http://www.intellectualtakeout.org/article/learning-greek-and-latin-will-be-key-renewing-west

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *