Putem avea încredere în modelările Covid? Exemplul Suediei

13/05/2020 | de Johan Norberg

În sfârșit avem parte de o dezbatere asupra modelării Covid-19. Când oamenii au reușit să se uite pe modelul celebrului studiu Imperial College, au descoperit un algoritm strâmb și întortocheat. Iar majoritatea estimărilor făcute de model au foarte puțină legătură cu ceea ce se întâmplă în realitate. Unii apără modelele susținând că predicțiile s-au dovedit greșite doar pentru că statele au impus restricții mult mai dure decât s-au așteptat experții în modelare.
Dacă așa stau lucrurile, atunci avem un experiment perfect. Suedia nu și-a închis granițele, nu și-a închis școliile, afacerile, restaurantele, sălile de sport sau mallurile și nici nu a dat ordine oamenilor să stea acasă. Așadar, ea ar trebui să fie acea țară unde se potrivesc modelele. Să vedem.
Maria Gunther și Maria Westholm de la Dagens Nyheter, cel mai important cotidian suedez, tocmai au făcut o analiză a celor mai influente modele din Suedia, ambele inspirate de studiul Imperial College și publicate pe serverul MedRxiv în luna aprilie. Ambele modele au fost folosite de critici pentru a argumenta că decizia liberală a Suediei va prăbuși sistemul de sănătate național – și că va trebui să ne schimbăm strategia, la fel cum a făcut și Marea Britanie.
Iată care au fost estimările modelelor cu privire la numărul pacienților Covid-19 suedezi de la secțiile de terapie intensivă:
H. Sjödin et al: ‘Covid-19 health care demand and mortality in Sweden in response to non-pharmaceutical (NPIs) mitigation and suppression scenarios’, 7 aprilie. Conform acestui model, la momentul de apogeu al crizei, la începutul lui mai, vor exista 16.000 de pacienți internați la terapie intensivă iar capacitatea va fi depășită de 30 de ori.
Apoi am avut modelul J. Gardner et al, ‘Intervention strategies against Covid-19 and their estimated impact on Swedish healthcare capacity’, 15 aprilie. Acesta prezicea un scenariu și mai pesimist, cu 20.000 de pacienți internați la terapie intensivă la începutul lui mai, cu o cerere pentru paturi de terapie intensivă care depășea de 40 de ori capacitatea actuală.
Agenția de Sănătate Publică a Suediei a respins ambele modele. În schimb, a mers pe un scenariu în care varianta cea mai rea era mult mai puțin pesimistă, sugerând un vârf de 1700 de pacienți la terapie intensivă la mijlocul lunii mai. Chiar și așa, această cerere depășea de trei ori capacitatea spitalelor de dinainte de pandemie. Și iată cum au stat lucrurile.
Numărul pacienților de la terapie intensivă a rămas destul de stabil de la mijlocul lui aprilie, cu 500-550 de pacienți. Ceea ce înseamnă că nu a fost niciodată depășită capacitatea spitalelor. În acest moment, când modelele sugerau că Suedia va avea 30 sau 40 de pacienți care se bat pentru un pat la terapie intensivă, echipamenetele, personalul și paturile sunt ocupate în proporție de 30% (parțial ca rezultat al dublării capacității față de situația de dinainte de criză).
Gardner et al au estimat că Suedia va avea 82.000 de morți de coronavirus pâna la 1 iulie. Asta implică 1000 de morți în fiecare zi, de când a fost publicată lucrarea la mijlocul lui aprilie. Totuși, numărul total al morților când scriu acest articol este de 3.313.
Unul dintre motivele pentru care modelele au dat greș este acela că – la fel ca majoritatea politicienilor din lume – au subestimat felul în care milioane de oameni se adaptează spontan la noile circumstanțe. Ei au gândit doar în termeni de carantină vs. viață obișnuită, dar nu au luat în considerare o a treia variantă și anumă că oamenii practică distanțarea socială când își dau seama că este vorba de viața lor și când autoritățile le recomandă să facă asta.
Dar desigur că se poate avansa argumentul că aceste modele ne-au făcut să ne speriem și astfel să ne schimbăm comportamentul, iar în felul acesta am evitat dezastrul. Dar este de asemenea foarte limpede că modelele s-au bazat pe presupoziții eronate din care nu puteau ieși vreodată altceva decât predicții absurde. Știm asta deoarece ambele modele presupuneau în fapt că este deja prea târziu și estimau că va fi depășită de 10 ori capacitatea de la terapie intensivă chiar dacă Suedia va trece la măsuri foarte dure.
Aceste măsuri nu au fost introduse niciodată în Suedia și cu toate acestea numărul pacienților internați la terapie intensivă scade constant de două săptămâni. Noul spital de campanie din Stockholm, cu sute de paturi, încă nu a primit vreun pacient. Probabil nu se va deschide niciodată.
În Marea Britanie, s-a susținut că numărul morților de coronavirus este cu mult mai mic decât au prezis modelele, dar asta doar ca rezultat al carantinei! Unii oameni susțină că diferența dintre ceea ce s-a prezis și ceea ce se întâmplă este efectul carantinei. Dar nu putem spune asta în ceea ce privește Suedia! Am interzis întâlnirile de peste 50 de persoane, dar la asta s-a redus totul. Toate celelalte schimbări comportamentale au fost voluntare: ceva ce modelele nu au reușit să înțeleagă.
Pe măsură ce țările plănuiesc să lase în urma carantină, se pot uita la Suedia și întreba: ce se întâmplă dacă nu implici poliția, dacă nu dai ordonanțe militare cu privire la numărul rudelor sau vecinilor cu care te întâlnești, ci doar le ceri oamenilor să aibă grijă? Ar putea funcționa acest experiment? Experimentul suedez aruncă dubii mari asupra modelelor și aduce o dovadă solidă pentru a avea încredere în oameni.

1 Comment

  1. mariusmioc spune:

    Glasul poporului despre starea sistemului sanitar românesc în vremea covidului pe pagina facebook a lui Raed Arafat se găsește. https://mariusmioc.wordpress.com/2020/05/13/comentarii-pe-pagina-de-facebook-a-lui-raed-arafat/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *