12/11/2020 | de Dr. Sucharit Bhakdi & Dr. Karina Rheiss
Dezvoltarea vaccinurilor contra unor boli îngrozitoare ca variola, difteria, tetanus ulși poliomelita a reprezentat un moment de cotitură în istoria medicinei. A urmat vaccinarea contra unei alte serii de boli care fac parte astăzi din repertoriul standard al medicinei preventive.
Acum, cea mai presantă problemă care se pune este dacă avem nevoie un program de vaccinare global pentru a încheia criza coronavirusului. Această problemă este atât de importantă încât este nevoie de o dezbatere pentru a atinge un consens global asupra a trei probleme:
În opinia autorilor, un program de vaccinare global nu are niciun sens. Riscurile depășesc cu mult posibilele beneficii și asta chiar din start. Experții din întreaga lume și-au exprimat îngrijorarea și avertizează cu privire la vaccinurile Covid-19 realizate în pripă fără suficiente garanții de siguranță. Totuși, cercetătorii lucrează în prezent la peste 150 de proiecte de vaccin, unele dintre ele fiind în stadii de testare foarte avansate. Scopul celor mai multe dintre vaccinuri este de a atinge nivele înalte de anticorpi neutralizanți contra proteinelor virusului și a răspunsului celular.
Sunt urmărite patru mari strategii:
Cu toate acestea, sute de voluntari, care nu au fost niciodată informați asupra acestor riscuri inevitabile, au primit deja injecții ale acestor vaccinuri pe bază de ADN și ARN. Niciun vaccin pe bază de gene nu a fost aprobat până acum pentru folosință pe oameni, iar vaccinurile contra coronavirusului nu au fost testate așa cum cer protocoalele internaționale. Germania, o țară a cărei populație respinge manipularea genetică a hranei și se opune experimentelor pe animale, acum se găsește în fruntea experimentelor genetice desfășurate pe oameni.
Legile și reglementările de siguranță au fost ocolite într-o manieră care în condiții normale nu ar fi fost posibilă niciodată. Este oare acesta unul dintre motive pentru care probabil guvernul declară „epidemia – o situație de urgență” în absența unor noi infecții serioase? Noua lege germană contra epidemiilor dă putere guvernului să facă excepții de la reglementările medicale obișnuite. Iar aceasta a permis dezvoltarea rapidă a proiectului pentru vaccin. Dar autorii se îndoiesc dacă noua lege a epidemiilor poate merge până într-acolo încât să permită experimente genetice pe oameni care nu au fost informați cu privire la pericolele potențiale.
Fragment din volumul „Corona False Alarm” de Dr. Sucharit Bhakdi și Dr. Karina Reiss
Dr. Sucharit Bhakdi (născut la 1 noiembrie 1946 în Washington, DC) a studiat medicina la Universitatea din Bonn (1963 – 1970), cu o bursă a Serviciului German de Schimburi Academice. În februarie 1971, și-a susținut doctoratul. Din 1972 până în 1974 a beneficiat de o bursă de la Fundația Max Planck la Institutul Max Planck pentru Imunobiologie din Freiburg, iar între 1974 – 1976 a primit o bursă de la Fundația Alexander von Humboldt la același Institut. După o ședere de un an la Universitatea din Copenhaga, a lucrat din 1977 până în 1990 la Institutul de Microbiologie Medicală din cadrul Universității Justus Liebig din Gießen. A fost profesor de microbiologie medicală (din 1987) la universitățile din Freiburg, Gießen și Mainz. Bhakdi s-a pensionat la 1 aprilie 2012, dar și-a continuat activitățile de cercetare ca profesor invitat la Universitatea Christian-Albrechts din Kiel. În 1978, Bhakdi a descoperit prima proteină, care atacă membrana celulară și determină formarea unui por, deschizând un nou domeniu de cercetare. Astăzi, se știe că marea majoritate a bacteriilor patogene produc pori care afectează celulele gazdă. Are 250 de articole științifice listate la PubMed, precum și numeroase alte articole și capitole de carte. Între 1990 – 2012, a fost redactor-șef la Revista de Microbiologie medicală și imunologie (o revistă științifică fondată de Robert Koch). Împreună cu Karina Reiss a publicat Infecții cu spectru larg. Mituri, amăgiri și realitate. Goldegg, Viena 2016, o carte de mare succes. Bhakdi este unul dintre cei mai citați cercetători medicali din Germania. În decursul carierei, a primit peste 13 premii și distincții. (Dr. Vasile Astărăstoae)