Cum se descurcă la facultate copiii educați acasă

de Ali P. Gordon

Profesor la University of Central Florida

Pentru părinții copiilor educați acasă și care se pregătesc să meargă la facultate apar întotdeauna niște îngrijorări: „Ce se va întâmpla cu copilul meu când va ajunge să învețe la nivel universitar? Va reuși să țină pasul?”

În calitate de profesor universitar, am șansa să mă întâlnesc cu o mulțime diversă de studenți, în tot felul de circumstanțe, dar în special în clasă și în laboratorul de cercetare în inginerie pe care îl coordonez.

Frumusețea intrinsecă a clasei este că toți studenții vin acolo să acumuleze mai multe cunoștințe indiferent de experiențele lor anterioare.  Învățăm mai mult de la oamenii care sunt diferiți de noi decât de la cei asemănători, așadar este firesc să credem că dacă în discuțiile din clasă intervin și copiii educați acasă, atunci cunoașterea tuturor va beneficia într-o anumită măsură.

În clasele numeroase, totuși, este practic imposbil să îți dai seama mare lucru despre traseul educațional al fiecărui student. Discutând cu studenții după ore sau în timpul întâlnirilor programate la catedră, am apucat de-a lungul anilor să cunosc mulți studenți. Pe măsură ce am văzut din ce în ce mai mulți studenți educați acasă, mi-am format o opinie foarte favorabilă despre ei, mai ales că se descurcă excelent la cursuri.

Un studiu realizat în anul 2009 de cercetătorul Michael Cogan a descoperit că procentul celor care nu abandonează facultatea, care ies absolvenți, precum și media generală inițială a notelor obiținute este mai mare în rândul celor crescuți acasă decât în rândul celor trecuți prin școli publice.

În laboratorul de cercetare, alături de studenți studiem fenomene complexe. Pe parcurs, studenții trebuie musai să ajungă să stăpânească unul sau probabil mai multe noi concepte, programe sau instrumente. Un cercetător trebuie destul de des să sintetizeze anumite instrumente pentru a permite dezvoltarea și achiziția unor noi informații. Studenții cu un grad mai înalt de autonomie care pot în mod creativ să rezolve provocări par să exceleze în a face descoperiri.

Copii educați acasă pe care i-am întâlnit au o puternică vitalitate intelectuală și o pasiune pentru a explora conceptele dificile. În medie ei au o înclinație pentru rezolvarea problemelor care au mai multe răspunsuri corecte sau mai multe căi de a ajunge la răspunsul corect. Este destul de plauzibil că în mediul lor, deja, s-au confruntat cu număr semnificativ de oportunități pentru a-și dezvolta abilitățile lor de autonomie. Prin urmare, înclinația lor pentru studiu independent se transferă fără probleme în mediul cercetării universitare.

În urmă cu zece ani, când am auzit întâia oară de educație acasă, prima mea reacție nu a fost entuziastă. La urma urmei, eu nu am fost educat acasă, și (cred eu) am ieșit destul de bine. Argumentul meu se învârtea în jurul faptului că elevii educați acasă vor avea dificultăți de a socializa și comunica efectiv. Apoi, cum vor reuși ei să dobândească deprinderi bune de studiu?

Acestea sunt doar câteva din cele mai comune temeri cu care se confruntă părinții educatori. Părinții acestor copii adesea trebuie să-și justifice deciziile față de rude, prieteni și chiar străini. Problema este că majoritatea oamenilor pur și simplu nu știu prea multe despre cum să abordezi învățarea, sau sunt prost învățați. Cele mai recente studii de cercetare nu doar că au demontat aceste prejudecăți, dar relevă rezultate foarte bune pentru acești studenți crescuți acasă.

Educația acasă este realizată de un părinte sau de un tutore în afara unei școli publice obișnuite sau a uneia private. Părinții scot în evidență multe motive pentru care aleg educația acasă: religioase, interesul academic pentru abordări nontradiționale ale educației, coeziunea familială.

În examenele standardizate de intrare la facultate, copiii educați acasă au obținut, în medie, rezultate mai bune decât media națională a celor educați în școli publice. Universitățile au început recent să își dea seama de valoarea acestor studenți pentru campusurile lor și încearcă să-i atragă prin examene speciale de intrare, ușor modificate.

Fiecare campus universitar este un mix de studenți, profesori și personal adiacent cu diferite istorii. Diversitatea este benefică pentru clase și laboratoare, iar școlile oferă o fereastră către lume. Studenții crescuți acasă contribuite la bogăția experiențelor noastre individuale și colective.

Articol tradus din engleză de la https://www.huffingtonpost.com/the-university-of-central-florida-forum/homeschooled-students-bri_b_13627664.html