50 de umbre feministe

21/03/2018    |   de Kyle Smith

Dacă am învățat ceva din monumentul culturii pop, și anume seria de filme și cărți 50 de umbre, este că avem o piață uriașă pentru povești despre femei care își pierd libertatea.

Totuși, după ce seria de filme a parcurs două treimi din drum, tendințele culturale s-au schimbat. În acest moment, a face filme despre o femeie pasivă sexual pare foarte retrograd, cel puțin pentru cei de la Hollywood care nu vor să fie acuzați că sunt înapoiați când vine vorba de femei și de sex.  Universal Movies, compania care distribuie filmele 50 Umbre, a venit cu o soluție: susțin că un film despre o femeie căreia îi place să fie încătușată, legată la ochi și biciuită este un film despre împuternicirea femeii.

În Times Square, Universal a pus niște reclame uriașe în care inversează complet direcția filmului începută cu 50 Umbre ale lui Grey (2015), continuată cu 50 de umbre întunecate (2016) și care se va încheia săptămâna viitoare cu 50 de umbre descătușate. Trei noi postere o prezintă pe Anastasia (Dakota Johnson) într-o postură de comandă sexuală. Într-unul dintre ele stă pe Christian Grey (Jamie Dornan) apucându-i capul cu ambele mâini în timp ce brațele ies din imagine. În altul, amândoi stau aplecați și râd, din nou ea este deasupra, din nou ea îl prinde pe el. În ultimul ea îi dă jos tricoul, în timp ce el se apleacă pasiv, cu mâinile ridicate în spatele capului de parcă ar aștepta să fie încătușat de poliția sexului. Un alt poster o arată pe Ana într-o rochie de mireasă deasupra textului „Doamna Grey vă poate primi acum”. Trailerul filmului începe cu secvențele de nuntă, completate de un Grey foarte siropos când face promisiuni conjugale.

Ce se întâmplă? Toată ideea seriei este indulgența față de o fantezie feminină prin care autoritatea și controlul sunt cedate către bărbat. În linii mari este exact opusul felului în care este perceput feminismul ca o mișcare ce încearcă să transfere mai multă putere de la bărbați către femei, motiv pentru care Rich Lowry a etichetat povestea drept un „juggernaut anti-feminist”.

Din punct de vedere al marketingului a vinde 50 de umbre ca o altă poveste romantică, sănătoasă– un strigăt de bucurie pentru consimțământul entuziast și nunți cu volănașe – pare o demență completă. În pofida calității recunoscut execrabile a prozei din cele trei romane 50 de umbre scrise de E.L. James, subversiunea ideologiei feministe pare principalul motor al popularității seriei. Potrivit Wikipedia, s-au vândut peste 125 de milioane de copii în întreaga lume. Toate cele trei cărți s-au vândut cu o copertă care sugera dominarea masculină și pasivitatea feminină, cum era de pildă cravată de firmă cu care Grey îi leagă mâinile Anei. Nu este o poveste despre egalitatea sexuală. Este o poveste despre predarea totală a femeii în fața voinței și forței fizice copleșitoare a unui bărbat, cel puțin în pat. Iar marea majoritatea a audienței este compusă din femei.

Scriitorii feminiști atenți încearcă să împace atracția lor evidentă pentru film cu ideologia egalitaristă ceea ce este amuzant. În Slate, Amanda Hess a scris că s-a simțit „rușinată, înfiorată, puțin scăpată de sub control”, după ce a văzut 50 de umbre. „Am plecat de la film simțindu-mă ca și cum tocmai aș fi avut prima întâlnire cu cineva față de care m-am simțit atrasă în secret de multă vreme.  Cu siguranță îl voi vedea din nou.” Cărțile, care au făcut celebra pivnița lui Christian, plină de bice și accesorii din piele plus multe alte ingrediente exotice făcute să imbolizeze animalele sau pe nebunii periculoși, doar „prezintă cele mai ușoare instrumente de înlănțuire”, a apreciat Sarah Marshall într-un articol intitulat „Curioasele politici feministe din 50 de umbre mai întunecate”, apărut în The New Republic. Povestea  este de fapt despre „încercarea pasionată a lui Christian de a-i produce satisfacție Anastasiei”. Marshall a ironizat recepția negativă a cărții drept  „interminale titluri ofuscate morale și editoriale care se plâng de apariția mămicii porno” și a sugerat că nimeni nu ar trebui să fie surprins să afle că „femeile normale de peste tot din lume vor de fapt să citească ficțiune despre supunere și înlănțuire, sadism… și tot felul de acte nepublicabile.” Primul film din serie „le-a ajutat pe femei să-și redobândească sexualitatea în atâtea feluri”, a scirs E.J. Dickinson într-un articol publicat în Salon și pe Daily Dot.

Cu toate acestea, franciza 50 de umbre intră în conflict cu noua încercare bizară de a eticheta drept abuziv orice act sexual care are loc fără consimțământul entuziast sau verbal exclusiv la fiecare etapă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *