Majoritatea dintre noi petrec mult mai mult timp pe media digitală decât în urmă cu un deceniu. Dar copiii de azi cresc practic cu telefoanele în buzunar. Prin comparație cu adolescenții din urmă cu zeci de ani, ei interacționează complet diferit cu media tradițională, cum ar fi cărțile și filmele.
Alături de un grup de cercetători am analizat într-un studiu național reprezentativ peste un milion de adolescenți americani, începând din 1976, și am descoperit o schimbare aproape seismică în felul în care tinerii își petrec timpul liber.
Peste cărți se așterne din ce în ce mai mult praf.
Este vorba numai de ecrane
În 2016, absolventul obișnuit de 12 clase declara că petrece șase ore pe zi, în timpul liber, tastând pe social media și internet. Iar aici au fost incluse doar trei activități. Dacă ar fi fost incluse și alte activități media, estimarea ar fi crescut cu siguranță.
Adolescenții nu au petrecut întotdeauna atât de mult timp pe media digitală. Timpul petrecut online s-a dublat începând cu 2006 iar utilizarea social media s-a transformat dintr-o activitate periodică într-un zilnică. Până în 2016, aproape 9 din 10 absolvente de clasa a 12-a au declarat că intră în fiecare zi pe siteurile de social media. Simultan, timpul petrecut cu jocurile video a crescut de la mai puțin de o oră pe zi la o oră și jumătate, în medie. Unul din zece copii de clasa a 8-a a petrecut, în 2016, 40 de ore sau mai mult pe săptămână jucându-se pe calculator, adică timpul unei slujbe cu normă întreagă.
Când petreci atât de mult timp pe zi făcând acest lucru, nu înseamnă oare că trebuie să renunți la altceva?
Poate că nu. Mulți cercetători au insistat asupra faptului că timpul petrecut în online nu afectează interacțiunea cu media tradițională. Unii oameni sunt pur și simplu interesați mai mult de media și distracții, susțin ei, așa că un consum al unui anumit tip de media nu înseamnă în mod necesar mai puțin timp alocat în alte activități.
Totuși, acest aspect nu ne spune prea multe despre ce se întâmplă cu mulțimile de oameni care petrec din ce în ce mai mult timp pe media digitală. Însă un studiu de amploare condus pe durata mai multor ani ne poate spune ceva.
Cărțile și filmele sunt date la o parte
În timp ce 70% dintre cei de clasa a 8-a și a 10-a au mers la film cel puțin o dată pe lună, acum doar jumate se mai duc. A merge la film era o activitate foarte populară începând de la sfârșitul anilor ’70 până la jumătatea anilor 2000, ceea ce sugerează că blockbuster-urile și aparatele video nu au ucis această activitate.
Însă după 2007, când Netflix a introdus serviciul de streaming al filmelor, mersul la film și-a pierdut din atractivitate. Gradual, a vedea un film s-a transformat într-o experiență solitară. Această tendință se încadrează într-un model mai amplu. Într-o altă analiză, am descoperit că tinerii de azi ies afară mult mai puțin alături de prietenii lor decât o făceau în urmă cu o generație.
Dar tendințele în ceea ce privește mersul la film pălesc în comparație cu cea mai mare schimbare descoperită de noi: o prăbușire catastrofală a lecturii. În anul 1980, 60% dintre elevii de clasa a 12-a afirmau că au citit o carte sau un ziar sau o revistă, nerecomandate la școală, în fiecare zi.
Până în 2016, doar 16% dintre elevi mai făceau acest lucru, deși cartea, ziarul sau revista puteau fi citite pe un instrument digital (cercetarea nu specifica formatul).
Numărul celor de clasa a 12-a care au declarat că nu au citit în ultimul an nicio carte de dragul plăcerii lecturii s-a triplat în ultimul an, adică unul din trei adolescenți, în 2016. Pentru iGen – generația născută după 1995 care și-a petrecut întreaga adolescență cu telefoane inteligente – cărțile, ziarele și revistele sunt o prezență din ce în ce mai rară în viețile lor zilnice.
Bineînțeles, adolescenții citesc în continuare. Dar citesc texte scurte, titluri pe Instagram, nu articole lungi care ating teme profunde și necesită gândire critică și reflexie. Probabil că din acest motiv scorurile la lectură în testul SAT au fost cele mai mici în 2016 de când au început să fie înregistrate în 1972.
Tranziția către facultate nu are cum să fie foarte bună în aceste condiții. Imaginați-vă că treceți de la lectura unor titluri formate din două propoziții la cititul chiar și a cinci pagini dintr-un manual de 800 de pagini. A citi și a înțelege cărți și capitole mai mari necesită antrenament, iar tinerii nu au parte de acest exercițiu.
A existat în urmă cu mai mulți ani un studiu realizat de Pew Research Center care a descoperit că tinerii citesc acum de fapt mai multe cărți decât cei bătrâni. Dar studiul luase în calcul cărțile pentru școală și nu ținea cont de vârstă. Când ne uităm la cărțile citite de dragul lecturii de-a lungul timpului, iGen citesc semnificativ mai puțin decât generațiile anterioare.
Calea spre înainte
Deci, ar trebui să le smulgem din mâini telefoanele tinerilor și să le înlocuim cu cărți de hârtie? Probabil că nu. Telefoanele inteligente reprezintă principale formă de comunicare socială a tinerilor. Dar asta nu înseamnă că trebuie să stea în permanență pe telefon. Studiile care leagă consumul de media digitală de probleme de sănătate mintală sugerează o limită de două ore pe zi petrecută în spațiul virtual, o restricție care lasă timp pentru alte activități precum mersul la film cu prietenii sau cititul.
Dintre tendințele descoperite în studiu, declinul abrupt al lecturii are probabil cel mai mare impact negativ. Lectura cărților și a articolelor mai lungi este una dintre cele mai bune metode de a învăța gândirea critică, problemele complexe și a separa faptele de ficțiune. Este fundamental pentru a fi un cetățean implicat, un student de succes și un angajat bun.
Dacă vor muri cărțile, vor trage în groapă după ele mult mai multe.