Devenim mai proști?
Se pare că da.
„Un studiu norvegian publicat luni a relvat o scădere de șapte puncte per generația în testele de IQ efectuate printre bărbații născuți între anii 1962 și 1991. Rezultatele sugerează o inversare a efectului Flynn, o creștere perceptibilă a scorurilor obținute la testele IQ în secolul al XX-lea, în țările dezvoltate.”
Cercetătorii Bernt Bratsberg și Ole Rogeberg au testat bărbații recrutați în armată între 1962 și 1991. Băieții născuți în prima perioadă, între 1962 și 1975, au câștigat cam 0.3 puncte IQ/ an, dar ceilalți născuți după 1975 au înregistrat un declin serios în rezultatele obținute
Studiul a avut în vedere rezultatele obținute de aproximativ 730.000 de bărbați.
În mare parte din secolul al XX-lea, IQ-ul a crescut cu aproape trei puncte pe decadă, o creștere pusă de observatori pe seama unei diete mai bune și a unei educații mai potrivite. Din anii 70, această tendință s-a inversat, iar rezultatele au scăzut în fiecare decadă.
Trebuie să aveți în vedere că rezultatele acestui studiu sunt oricum datate cu 10 ani. Din tot ceea ce știm, IQ-ul în rândul bărbaților norvegieni este posibil să fi scăzut în continuare.
Deși cercetătorii nu au o explicație sigură pentru acest declin, Rogeberg exclude factorii genetici. Într-un articol el sugerează prudent că schimbarea unor metode educaționale, o scădere a timpului alocat cititului și o creștere a timpului acordat ecranului, în rândul tinerilor, au contribuit la aceste rezultate.
Câțiva comentatori au sugerat că testele IQ sunt în esență discutabile și nu reflectă modurile noi în care tinerii învață.
Informațiile similare despre fetițe și femeile tinere ar putea să ne ofere intuiții suplimentare legate de fenomen. Când a început să scadă IQ-ul în rândul tinerilor bărbați născuți după 1975, acei bărbați făceau parte din generația care descoperea jocurile video. Ei și cei care i-au urmat erau de asemenea subiecții – unii ar spune victimele – schimbărilor din școli.
Femeile din această generați au jucat mult mai puține jocuri pe calculator decât bărbații. Și cu toate acestea, după anul 2000, femeile au început să folosească instrumentele electronice și au intrat în social media la fel de mult, dacă nu mai mult, decât bărbații. A avut vreo consecință acest lucru asupra IQ-ului? Un studiu din 2009 asupra adolescenților din Marea Britanie a descoperit că IQ-ul ambelor sexe a scăzut, ceea ce sugerează că tendința descrescătoare nu mai ține cont de sex.
Așadar, ce este de făcut, dacă este de făcut ceva.
Dacă ne uităm pe o duzină de articole despre studiile Bratsberg și Rogeberg, sau despre cel efectuat de Flynn în Marea Britanie, nu vom descoperi pe nimeni care să puncteze o cauză exactă pentru această prăbușire a scorurilor obținute. Dar cercetătorii și comentatorii sugerează de nenumărate ori că relația de dragoste dintre adolescenți și instrumentele lor electronice reprezintă principala suspectă. Timpul petrecut în fața ecranului în defavoarea timpului alocat pentru cărți sau joacă afectează și alte aspecte ale vieții în afară de IQ.
Există totuși și o veste bună aici. Părinții și profesorii au abilitatea și autoritatea de a limita timpul petrecut de copii în fața televizorului, pe internet sau scriind mesaje pe telefoanele mobile. Avem acces la biblioteci și cărți. S-ar putea să ne lipsească puterea sau înțelepciunea de a influența declinul IQ în cultura noastră, dar avem puterea de închide ecranele copiilor și de a le deschide o carte. A citi mai mult, a face mai multe exerciții, a interacționa cu oameni reali: toate acestea ne fac mai umani și, este de presupus, mai inteligenți.
Nu este foarte complicat.
Traducere din engleză de la intellectualtakeout.com