Scandalul din educație din acest an i-a avut în prim plan pe părinții care au plătit bani grei pentru a le obține copiilor lor admiterea la colegii. Procurorii federali au pus sub acuzare mai mult de 50 de oameni care au participat la o escrocherie prin care trucau examenele sau mituiau antrenorii de sport. L-au plătit pe William Singer, un expert în teste de colegiu, cu mai bine de 25 de milioane de dolari pentru a-i mitui pe antrenori și pe administratorii de universități ca să schimbe rezultatele de la examene de admitere precum SAT și ACT. Oricât de neplăcut ar fi acest comportament lipsit de onestitate, este doar o foarte mică parte din frauda care a pus stăpânire pe educația americană.
Potrivit statisticilor de la Biroul de Muncă, în anul 2016, doar 37% dintre absolvenți albi de liceu au ieșit la teste ca fiind capabili de accedere la colegiu, dar colegiile au primit 70% dintre ei. Aproape 17% dintre absolvenții de liceu negri au ieșit la teste ca fiind pregătiți de colegiu, dar colegiile au primit 58% dintre ei. Un raport din 2018 a descoperit că „mai mult de 4 din 10 studenți sfârșesc în matematică de bază și ore de engleză care costă aproximativ 7 miliarde de dolari, iar mulți dintre ei au șanse foarte mici să absolve colegiul.”
Potrivit unui alt studiu, „între 28% și 40% dintre studenți se înscriu cel puțin la un curs unde au probleme.” Doar 25% dintre studenții care au trecut ACT în 2012 au bifat bornele în toate cele patru subiecte (engleză, citire, matematică și știință).
Este limpede că liceele acordă diplome care certifică că elevii pot citi, scrie și face matematică de clasa a 12-a când, în realitate, majoritatea nu pot face acest lucru. Ceea ce înseamnă că majoritatea diplomelor sunt o fraudă. Dar când acești absolvenți intră la liceu ce se întâmplă? Pentru a avea o idee ne putem uita la un articol scris de Craig E. Klafter, „Inflația de note bune din cultura americană”. În 1940 15% dintre toate notele erau A. Până în 2018, nota cea mai întâlnită la unele dintre colegiile naționale de elită era A minus.
Standardele în cădere liberă la nivelul educației primare și secundare se întâlnesc din ce în ce mai des la nivelul educației terțiare. Un studiu condus de profesorii Richard Arum și Josipa Roksa a descoperit că 45% din 2300 de studenți de la 24 de colegii nu au dovedit nicio îmbunătățire în „gândire critică, raționamente complexe și scriere după primii ani de colegiu.”
Un articol din News Forum for Lawyers citează o cercetare realizată de American Institute for Research conform căreia 75% din studenții aflați în anul doi și 50% din studenții din anul patru erau incapabili să ducă la îndeplinire niște sarcini cotidiene. Aproape 20% dintre studenții din anul patru aveau doar abilități matematice, în timp ce 30% dintre studenții din anul doi nu puteau face mai mult de o aritmetică elementară. NBC News susținea că firmele din Fortune 500 cheltuiau aproape trei miliarde de dolari anual pentru a-și instrui angajații în „engleza de bază”.
Iată o listă a unora dintre cursurile de la colegii care au fost predate în ultimii ani: „Dacă Harry Potter este realitate?”, „Lady Gaga și sociologia celebrității”, „Filosofia și Star Trek”, „A învăța din YouTube”, „Cum să te uiți la televizor”, „Oh, priviți un pui!”. Întrebările care răsar imediat în minte sunt următoarele: ce fel de profesor ar preda astfel de cursuri și ce fel de student și-ar pierde vremea venind la astfel de cursuri? Și, mai relevant, ce fel de președinte de colegiu și consiliu profesoral ar permite niște cursuri despre astfel de nonsensuri?
Că unii părinți lipsiți de scrupule au plătit milioane unor administratori pentru a le fi admiși copii este un fapt minor în comparație cu rezultatele academice modeste, fără a mai menționa îndoctrinarea barbară a tinerilor de către profesori de stânga.