Vedere din Suedia

03/04/2020    |   de Frederik Erikson

 
 

Cine ar fi crezut că ultimul loc din Europa unde poți ieși la bere va fi Suedia? În normalitatea noastră, am devenit un loc exotic. Alte țări își închid orașele, școlile și economiile dar viața în micul nostru colț de lume este surprinzător de obișnuită. Weekendul trecut am mers la sală, m-am întâlnit cu prietenii și am stat la terasă bucurându-mă de soarele de primăvară.

Prietenii mei sunt uimiți! Nu își pot închipui că există încă oameni care se bucură de fructele civilizației, de parcă reacția naturală la pandemie ar trebui să fie îmbrățișarea totalitarismului. Și se luptă cu o altă dilemă: cum se face de a ajuns Suedia ultimul bastion al libertății? Cum a ajuns această țară de conformiști manierați să se ridice împotriva culturii carantinei?

În trecut, majoritatea suedezilor s-au simțit confortabil ca statul asistențial să le dea ordine – spunându-le câte felii de pâine să mănânce pe zi, de pildă. Încă închidem la ora 3 p.m. sâmbăta. Ideea generală este că dacă oamenilor li s-ar da libertatea și responsabilitatea de a hotărî aceste lucruri de capul lor, ar putea rezulta anarhie.

Ne îngrijorăm foarte tare de Covid-19. Mulți oameni lucrează de acasă. Restaurantele sunt deschise dar nu freamătă de lume. A sta la distanță de doi metri în stațiile de autobuz este ceva la care noi suedezii ne pricepeam înainte de criză, așa că nu avem nevoie de foarte multe încurajări acum. Suntem grijulii. Dar abordarea noastră în lupta contra pandemiei începe de la ceva mult mai fundamental: într-o democrație liberală trebuie să convingi, și nu să ordoni oamenilor să facă lucruri. Dacă pierzi din vedere acest principiu, îți pierzi sufletul.

Stefan Löfven, premierul de stânga al Suediei, a respins cererile de instituire a carantinei, spunând că „nu putem legifera și interzice totul”. Nu este un evanghelist al libertarianismului și nu este exclus să introducă măsuri mai dure. Dar până acum el a susținut că „noi toți, ca indivizi, trebuie să ne asumăm responsabilitatea” și nu doar să așteptăm guvernul să ne închidă pe toți.

În mijlocul dezbaterii se află Anders Tegnell, „epidemiologistul șef” și Johan Giesecke – un profesor de epidemiologie, predecesorul lui Tegnell, care au captat atenția țării cu atitudinea lor tranșantă. Amândoi au recomandat precauție și bun simț. La fel ca în Marea Britanie, mulți oameni de știință au făcut apel la guvern să închidă școlile și să impună carantină. Spre deosebire de Marea Britanie, autoritățile au răspuns calm explicând de ce nu ar ajuta acest lucru. Au publicat propriile lor modele de răspândire a virusului. Ele arată cât de mulți oameni vor avea  nevoie de îngrijire la spital: sistemul poate face față, susține ei. Iar când au fost întrebați de modelul folosit de britanici, au răspuns că nu cred că modelul de la Imperial College face o estimare mai bună.

Poate că se va dovedi că Tegnell și echipa sa au greșit. Dar ideea lor este că oamenii merită politici publice care funcționează mai mult de o lună. A controla virusul este o strategie de durată și, în timp ce imunitatea de grup nu face parte din strategia suedeză, s-ar putea ca tocmai la asta să conducă. Teoria carantinei este, la urma urmei, destul de nișată, foarte neoliberală și până acum nu a fost testată. Nu Suedia este cea care conduce un experiment, ci restul lumii.

Sfatul principal al lui Tegnell et al este repetat ca o mantră de zece ori pe zi: fiți rezonabili. Stați acasă dacă vă simțiți rău. Ah, și spălați-vă pe mâni. Dar indivizii, companiile, școlile și toate celelalte instituții sunt creditate cu rațiune -își pot da singure seama ce măsuri preventive să ia.

Excepționalismul suedez este despre un principiu, nu despre epidemiologie. Este adevărat că probabil sunt mai puțin expuși datorită numărului mare de gospodării cu o singură persoană și a numărului mic de fumători. A închide școlile ar însemna, de asemenea, a avea un efect grav într-o țară în care aproape toate mamele muncesc. Dar sincer, toate aceste explicații ratează ținta: da, suntem diferiți de Italia și Spania, dar nu suntem diferiți de Danemarca, Finlanda și Norvegia. Suedia pur și simplu a luat măsuri care nu distrug societatea liberă.

Nu este oare întrebarea adecvată de ce alte țări nu fac același lucru? Viktor Orban tocmai a luat puterea de la parlamentul maghiar și poate conduce țara indefinit prin decret. Protestele împotriva acestei mișcări sunt goale, deoarece Boris Johnson, Emmanuel Macron și Angela Merkel au suspendat libertăți și drepturi fundamentale în țările lor. Da, știu că sunt diferiți de Orban dar el va întreba: cât de diferiți? Nu zboară acum în Derbyshire drone ale poliției care îi urmăresc pe cei care merg la plimbare?

Este pentru prima dată în viața mea de adult când este posibil să întrevăd totalitarismul în Apus. La fel de înfricoșătoare este puterea panicii inspirată de o perspectivă totalitară. Există o intoleranță crescută la dizidență. Și după cum scria Orwell, oamenii se cenzurează din cauza „afirmației periculoase… că onestitatea intelectuală este o formă de egoism antisocial.”

Sunt mulți experți în epidemiologie și virusologie care sunt foarte critici față de strategia carantinei. Puțini sunt dispuși să iasă public. Există experți în sănătate publică în opinia cărora metodele folosite acum vor ucide mult mai mulți oameni decât virusul. Dar majoritatea au probleme să vorbească în principal de frica gloatelor din social media. Mulți economiști cred că este o nebunie să închizi complet producția unei țări. Dar o spun pe ocolite deoarece astfel de opinii amenință atmosfera de coeziune națională.

Cât va rezista Suedia? Nu e clar. Ne putem aștepta să crească numărul morților mai rapid decât la vecinii noștri, dar cu toate acestea să rămânem în limitele normale pentru un sezon de gripă rea. O cincime din oameni vor să fim ca restul Europei, închiși complet. Dar marea majoritatea vor pentru moment ca Suedia să-și păstreze calmul. Nu vrem să ne aducem aminte de 2020 ca despre perioada în care ne-am distrus iremediabil libertățile sau în care ni le-am pierdut complet.

Articol tradus de la https://www.spectator.co.uk/article/no-lockdown-please-w-re-swedish

 

1 Comment

  1. Janes spune:

    Scandinavicii sunt putin loviti in cap, tendinta de Chip are e in crestere.
    Pai la pretul berii de acolo, normal ca sunt putini.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *