Cu mască, fără mască

„Noua normalitate” are drept simbol ubicuu masca aplicată riguros pe figură. Cine refuză să o poarte sau pur și simplu este neglijent, va fi obligat la plata unei amezi de 2500 de lei, adică salariul mediu pe economie. Ni se repetă constant că măștile salvează vieți și că prin purtarea lor îi protejăm pe cei din jur. În „noua normalitate” am devenit cu toții suspecți de purtători de viruși ucigași. Trecem acum peste faptul că apare o încălcare cam barbară a drepturilor și libertăților noastre fundamentale. Așa că ne concentrăm atenția pe argumentul științific, căci purtarea măștilor, ni se spune, are un fundament științific. Știința ne spune cum să interacționăm în siguranță cu cei din jurul nostru.

Însă la fel ca și în alte situații, nu ni se oferă decât niște afirmații făcute în numele științei, sau, în cel mai bun caz, doar o parte, foarte redusă, dintr-o dezbatere științifică, mult mai complexă și mai diversă decât ni se lasă vreodată a înțelege în media mainstream. Așadar, care este adevărul în privința măștilor? Funcționează ele, ne ajută cu ceva, îi ajută pe cei din jurul nostru, avem argumente copleșitoare pentru a le impune și  a trece cu șenilele peste libertatea oamenilor?

Să începem, deci, cu o cercetare academică, foarte recentă, din mai 2020, publicată sub auspiciile Agenției de Sănătate Publică a SUA („Center for Disease Control and Prevention”), intitulată „Măsuri nonfarmaceutice contra pandemiei în spațiile publice non-medicale”. Concluzia studiului este următoarea: „nu am găsit dovezi care să demonstreze că măștile de față sunt eficiente în reducerea transmisiei virusului confirmat în laborator, indiferent dacă măștile sunt purtate de persoana infectată sau de persoane din comunitatea mare pentru a reduce susceptibilitatea lor. ” Cu toate acestea și în pofida absenței dovezilor, Agenția de Sănătate Publică recomandă acum utilizarea măștilor.

O lucrare științifică publicată în anul 2017 în revista „Clinical Infectious Disease” având drept subiect eficacitatea măștilor purtate de medici și asistenți contra infecțiilor respiratorii a ajuns la concluzia că dovezile în favoarea purtării de mască „nu sunt relevante din punct de vedere statistic” deși autorii au grijă să observe că absența acestor dovezi ar putea fi determinată de lipsa unor studii mai amănunțite (?). Dar până la acele dovezi trebuie să admitem, alături de autorii studiului, că măștile nu funcționează contra infecțiilor respiratorii.

Denis Rancourt, care conduce o asociație civică nonguvernamentală din Canada, a făcut o trecere în revistă a literaturii științifice legate de această problemă, iar concluziile sale nu lasă loc de îndoieli: cea mai mare parte din studiile științifice dovedește că măștile nu sunt eficiente împotriva infecțiilor respiratorii. Mai mult, în cadrul aceluiași efort, Rancourt analizează lucrări academice din fizică și biologie care demonstrează de ce este puțin probabil ca măștile să funcționeze indiferent de forma și modelul lor.

Să vedem acum ce părere au unii epidemiologi, virusologi și cercetărori reputați cu privire la măști.

Potrivit profesorului emerit Sucharit Bhakdi, unul dintre cei mai citați oameni de știință germani, fost profesor de virusologie la cele mai importante universități germane, măștile purtate de populație sunt inutile, dar s-ar putea să aibă un efect dăunător pentru că pot colecta „bacterii”.

În opinia președintelui Asociației Medicale a Medicilor din Germania, profesorul Frank Ulrick Montgomery,  măsura de introducere a măștilor în transportul public și în magazinele din Germania este o greșeală. Mai mult, Montgomery a avertizat că măștile pot deveni un pericol atunci când nu sunt purtate cum trebuie.

Dr. Russell Blaylock, un neurochirurg american consacrat, profesor și autor a mai multor cărți, a avertizat într-un articol recent cu privire la pericolele asupra sănătății, rezultate din purtatul măștii. Conform lui Blaylock, masca, pe lângă multe alte neajunsuri, îl poate face pe un individ infectat cu un virus respirator să devină și mai bolnav prin mărirea cantității virale din căile respiratorii.

Desigur, nu trebuie să ai studii avansate de medicină pentru ști că o mască pe față înseamnă mai puțin oxigen.

Avertismentele acestor cercetători cu privire la pericolul purtării de mască pot lăsa impresia unei hiperbole. Asta însă până când citești o știre precum aceea referitoare la un șofer care a sucombat la volan din cauza faptului că a purtat prea mult timp masca. Iar acesta nu este în mod necesar cel mai evident neajuns. În Oklahoma City decizia administrației locale de a face obligatorie purtarea măștii s-a soldat cu mai multe incidente violente în urma cărora s-a luat decizia de a suspenda această măsură, ceea ce arată pe lângă alte lucruri și faptul că ingerințele se pot extinde doar atâta vreme cât oamenii le acceptă într-o formă sau alta.

În concluzie, dacă măștile nu au vreun efect benefic, ci mai mult pot avea consecințe dăunătoare pentru sănătatea celor care le poartă, care mai este rostul în a le purta? Cel mai probabil ele reprezintă un simbol al obedienței noastre voluntare în fața unor dictate militare, ascunse în spatele unei poleiale de știință. De asemenea, ele sădesc neîncrederea socială (vezi îndemnurile la turnătorie din partea autorităților pentru a-i denunța pe „rebelii” care nu se supun) și îi determină pe oameni să se complacă în rolul de milițieni care veghează la binele și sănătatea publică (cine nu o poartă este un „bioterorist” care ne poate infecta) șamd. Nu în ultimul rând, masca ne reamintește în fiecare clipă că statul sau diverse instituții globale (OMS) au devenit de facto proprietarii corpurilor noastre.