Am dat peste o postare pe Twitter a unui protestatar care dorea să știe ce se întâmplă cu americanii, dată fiind întreaga situație. De ce această țară, care cândva a inspirat întreaga lume cu iubirea arzătoare de libertate și o Cartă a Drepturilor foarte strictă, a permis ca societatea și economia să-i fie strangulată de unele dintre cele dure măsuri din lume?
Priviți doar la graficul restricțiilor din SUA, comparativ cu alte țări. America a fost prinsă începând din a treia săptămână a lui martie între 62-72% măsuri restrictive. Unele state sunt deschise și funcționează bine în timp ce altele (în special California și Nord-Estul) par incapabilă să relaxeze restricțiile și în felul acest continuă să strivească sectoare întregi din economie, pe lângă ingerințele fără precedent asupra libertății.
În tot acest timp, ne-am întrebat cum și de ce americanii acceptă acest lucru. Sondajele de până acum au arătat că oamenii sprijină carantina, oricât de deprimant ar suna acest lucru pentru noi, cei care am scris împotriva lor încă din ianuarie.
Totuși, sondajele au început să se schimbe în ultmele săptămâni. Schimbarea este substanțială. Direcția și viteza schimbării este, de asemenea, notabilă.
Sondajul aparține Gallup. Prima întrebare vizează acordul pentru un nou posibil ordin de carantină. La apogeul pandemiei 67% dintre americani au spus că sunt de acord cu o astfel de măsură. Acum, doar 49% dintre ei mai spun că sunt de acord. O treime dintre americani susțin că este foarte sau destul de improbabil să urmeze o astfel de măsură. În martie, doar 15% dintre americani au spus asta. E un progres real. Alți 18% au afirmat că este „oarecum probabil” să fie de acord.
În martie, la apogeul fricii, 87% dintre americani credeau că era mai bine pentru cei sănătoși să stea acasă decât să încerce să trăiască o viață normală. Acum, aceștia reprezintă 64% – mult prea mulți în continuare dat fiind faptul că a trăi o viață normală este tocmai de ceea ce este nevoie pentru a salva țara de carantine. Cu toate acestea, schimbarea este notabilă și promite să continue în acea direcție. Este îndreptățit a conchide că o treime dintre americani s-au săturat de restricții.
De asemenea, a existat o cădere semnificativă a numărului de persoane care declară că practică forme extreme de izolare. Aici, din nou, dat fiind riscurile colatarele asociate cu COVID – rata mortalității pentru persoanele sănătoase sub 70 de ani ar putea fi de 0,05% – este remarcabil cât de obedienți au fost americanii cu restricții extreme care nu au ținut deloc cont de diferențele de risc.
Este o caracteristică a tuturor acestor carantine că sunt dictate de sus în jos asupra întregii populații și nu iau în considerare nevoia de protecție concentrată asupra celor în vârstă și pentru bolnavi. Modelele care au ghidat guvernele lumii presupun un risc omogen pentru toate categoriile de vârstă, o caracteristică pe care nu o are niciun virus din lume.
Bombardamentul zilnic cu isteria COVID de către elitele media – care par captive ale poveștii că până când toată lumea nu va fi vaccinată, carantina trebuie să rămână în funcțiune – are cu siguranță ceva de-a face cu nivelul de sprijin al măsurilor. Dacă luăm acest lucru în considerare, este remarcabil că o treime dintre americani par a fi categoric în tabăra nemulțumiților.
Asta ar putea explica și intensificarea mesajelor autoritariste venite din partea guvernului, e.g. Anthony Fauci care le ordonă americanilor „să facă ceea ce li se spune”.
În anul 2020, americanii au descoperit că guvernele au fost capabile de restricții asupra vieții private și comerciale fără precedent. Constituția, Carta Drepturilor, legislaturile și tribunalele nu ne-au protejat. Lupta pentru restaurarea vieții normale se va rezuma la opinia publică, iar confruntarea va avea loc când o viziune alternativă a sănătății publice va concura cu minciunile mass media. A trecut de mult ora la care trebuia să protestăm.