True Detective

04/12/2020    |   de Jay Dyer

Primul sezon din serialul „True Detective” a captat atenția publicului, fiind egalat doar de Breaking Bad în ceea ce privește audiența și elogiile criticilor. În analiza mea, voi încerca să dezvălui întreaga semnificație a filmului, unul dintre cele mai importante în revelarea undergroundului ocult, de la „Cu ochii larg închiși” încoace.

Secvența de deschidere ne pune în față o doză consistentă de simbolism care îl atrage pe privitor către înțelesurile întunecate ale seriei: vedem întâlniri de secte protestante, stripteuze, copacul emblematic, un loc de joacă, mai multe posterioare umane, un ochi negru și un telefon suprapus peste capul unui copil (simbol al programării mentale). Semnificația întregii serii nu este doar conflictul din viețile lui Rust și Marty, sau ritualurile satanice, ci impactul degenerării spirituale care a survenit în doar 17 ani, între 1995 și 2012. Cu alte cuvinte, efectul spiritual pe care puterile infernale l-au adus în ultimii 20 de ani a avut drept consecință un declin moral masiv al societății americane.

În debutul seriei, vedem o fată moartă într-o postură de închinare în fața unui copac, purtând o coroană de ramuri și marcată cu un simbol spiralat. Polițistul Rust Cohle (Matthew McConaughey) își dă imediat seama de conotațiile ritualice ale omorului, notând semnificația „meta-psihotică” a crimei (…)  Un nihilist convins la început, Cohle expune tocmai punctul de vedere al elitei satanice – o perspectivă eugenică nietzscheană, combinată cu eterna reîntoarcere, în care haosul materialist se reîntoarce la origini într-o spirală nesfârșită. Oamenii „sunt carne simțitoare” care se întâmplă că au dezvoltat accidental o „oglindă” a conștiinței, iar de atunci omul se află mereu prins într-o auto-iluzionare în care încearcă să se convingă pe sine că este „o persoană” cu un scop.
Spre deosebire de Cohle, Marty Hart (Woody Harrelson) este partenerul simplu, polițistul prăfuit, băiat bun, care își înșală nevasta și bea cam mult.

Prima crimă apare în „Erath”, o anagramă pentru pământ („earth”) dându-i indicii privitorului despre înțelesul mai adânc al crimelor. Sângele împrăștiat pe pământ are o semnificație ritualică în majoritatea religiilor vechi, care cer ispășirea sângelui. Pentru ca sacrificiul să înduplece spiritele, sângele trebuie să fie aruncat iar pământul târnosit. Pentru membrii familiei Tuttles, pământul este proprietatea lor, aparținându-le prin rituri sângeroase și înțelegrile făcute cu zeii locului (…) După cum Cohle începe să descopere, familia Tuttles este cu siguranță patroana „acelei religii de demult”, chiar a unei religii foarte vechi. Tutlleșii aprind focuri după ritualuri, iar în momentul culminant al filmului, când Rust și Marty intră în acea construcție de cărămidă, vedem rămășițe carbonizate ale victimelor.

Pe măsură ce detectivii se afundă mai tare în spirala familiei Tuttle, ei încep să vadă depravarea totală și scopul mai amplu al crimelor ritualice, în același timp în care oficialii încep să le obstrucționeze ancheta. Reverendul Tuttle, un membru avut al elitei, care face parte din familia care conduce școlile și congregațiile creștine Tuttle, este el însuși un pedofil satanist care furnizează cultului fete sărace și strămutate din diverse orfelinate. Aceasta ne duce cu gândul la evenimente din lumea reală despre crime ritualice și trafic de copii, vezi de pildă celebrele cazuri Scandalul Franklin, în care au fost implicați politicieni de rang înalit, donatori și prelați catolici, precum și recentele scandaluri cu Jimmy Savile și membri ai elitei britanice. Acest aspect este decisiv, deoarece True Detective nu este o poveste fictivă despre niște polițiști care încearcă să dea de urma unui ucigaș în serie. Dimpotrivă, este o revelare a răului real și a adevăraților monștri din societatea noastră (…)

Un alt element important care a scăpat multor comentatori este sclavia sexuală. Copiii folosiți nu sunt doar abuzați, sunt adesea sclavi sexuali cărora le-au fost induse memorii traumatice pe care ei mai târziu le cred a fi „vise” ca urmare a faptului că au fost drogați în timpul ceremoniilor. Ceremoniile au avut loc în adâncul pădurilor și au semănat cu ceremoniile de „căsătorie”, copiii fiind violați de oameni care purtau măști (…)

Un alt aspect ignorat de critici este puterea pe care o are familia Tuttles asupra tuturor afacerilor interlope din stat. Se ocupă de prostituție, droguri și clanuri, întregul stat temându-se de răzbunarea lor. În același timp, au o imagine de filantropi, pastori și senatori (…) Există și sugestia că deasupra lor se află o putere mai mare, în momentul care reverendul Tuttle sfârșește ucis după ce caseta sa cu un filmuleț snuff dispare.

Asemănător cu Twin Peaks, dar fără elementele absurde, True Detective este o cronică spirituală a ascensiunii satanice în modernitate, dar un satanism care nu este nou, și care înainte se ascundea prin păduri. În timp ce familia Tuttles își programa victimele pentru a face tot ceea ce doreau ei (chiar și să se sinucidă), după cum chiar membrii familiei înșiși au fost programați în generația trecută, vestea bună este că Rust descoperă libertatea. Aproape de moarte, în spital, Rust, prezentat într-o iconografie hristică, își dă seama că fata lui trăiește în viața de apoi și că moartea nu reprezintă sfârșitul.

În timp ce Marty și Cohle se uită la stele, Marty observă că întunericul învinge. Rust îi dă replica: „Ei bine, odată am crezut că există doar întuneric. Dacă mă întrebi, lumina învinge.” Îngrijorător, pe fundal se aud știrile la televizor care anunță cum membrii mai importanți ai familiei Tuttle au fost absolviți de vină, deși existau indicii cu privire la prezența lor în cult. Aceasta arată că puterea familiei era în continuare mare, iar Errol (ucigașul prins) era doar un găgăuță. Filmul arată că indiferent cât de întunecate și depravate sunt puterile infernale și cât de înșelați devin oamenii care îi slujesc, Dumnezeu triumfă asupra răului.

Analiza completă a filmului poate fi citită aici. Cartea lui Jay Dyer despre mesajele oculte din filme poate fi achiziționată de pe siteul Editurii Contra Mundum.
 

1 Comment

  1. Beyond the Matrix spune:

    Un serial extraordinar, care abordează un subiect foarte de întunecat si inca tabu, din păcate, pt. majoritatea oamenilor.
    Replicile din primul sezon al serialului sunt extrem de bine construite si dialogul dintre personajele principale este structurat într-un mod captivant.
    O recomandare clară pt. toți cei care sunt pregătiți sa înțeleagă cine pândește din umbre de sute de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *