Caracatița Big Tech ștrangulează America

Big Tech, alimentată de Wall Street, de politicieni  extremiști de stânga și de mass media progresistă s-a transformat într-o caracatiță decisă să distrugă libertatea de exprimare în America.

La două zile după alegerile din 2020, Kathy Griffin a repostat în mod sfidător pe Twitter celebra poză cu ea ținând ceva ce semăna cu capul însângerat al unui Donald Trump decapitat. Recent, anul trecut, Ayatollah-ul Ali Khamenei, conducătorul suprem al Iranului a postat pe Twitter o chemare către followerii  lui de a distruge Israelul. Ambele postări au trecut de regulile cenzurii celor douăzeci și ceva de judecători din San Francisco ai Twitter.

Din contra, Trump a fost interzis pe viață de pe Twitter și blocat indefinit de pe Facebook. Twitter a declarat că îl exclude pe Trump „datorită riscului unor noi incitări la violență”.

Președintele a cerut miilor de fani să facă o adunare masivă în Washington D.C. pentru a protesta față de rezultatele alegerilor. Anumite grupuri s-au separat de masa protestatarilor. Unii au atacat holurile Congresului. Platformele de social-media l-au „anulat” pe Trump după ce i-a sfătuit pe adepții lui să meargă și să protesteze la Capitoliul Statelor Unite deși „în mod pașnic și patriotic”, unde a urmat haosul.

După atac – și după ce Democrații au câștigat președinția, au menținut Congresul și au luat și Senatul amenințând totodată și să reformeze Curtea Supremă (adăugând noi membri peste numărul de nouă) – o furie a explodat împotriva lui Trump. Furia a inclus și interzicerea lui Trump și a unor suporteri pe rețelele de social media.

Mii de utilizatori speriați s-au retras pe site-uri mai conservatoare precum Parler. Dar aproape la unison, Google, Apple și Amazon au eliminat Parler de pe platformele lor.

Senatorului Josh Hawley din Missouri urma să-i apară o carte – o chemare la impunerea unor restricții monopolurilor Big Tech – i-a fost abrupt anulată de editura Simon&Schuster. Crima lui Hawley a fost se pare persistența lui donquijotescă de a chestiona autenticitatea alegerilor din 2020.

Care sunt noile standarde care duc la anularea unei cărți sau a unui cont de social-media?

La urma urmei, cartea lui Vicky Osterweil, În apărarea jafului, o justificare a furtului și a distrugerii proprietății a apărut vara trecută în iureșul răzmerițelor Antifa și BLM. Autorul a apărut chiar pe Radioul Public Național într-un interviu foarte înțelegător. Sau este Madonna interzisă pe rețelele de social-media? Puțin după inaugurarea Președintelui din 2017, ea și-a exprimat dorința de a arunca în aer Casa Albă cu Trump și familia lui înăuntru.

Este rapperul Raz Simone care purta un AK-47 pe umăr interzis de pe rețele? El a ocupat o bucată din centrul orașului Seattle și a declarat-o zonă autonomă. Săptămâni întregi, gărzile lor armate au stăpânit o parte a orașului fără să se îngrijoreze de poliție. Au existat cel puțin patru împușcături și doi morți în afară sau lângă „regatul” lui Simon. Nu a fost nici inculpat, nici de-platformat de pe media socială. Versurile cântecului lui „Shoot Everyone” (Trage în toți) sunt pline de defăimare rasială, stereotipuri și aluzii la violență. Cântecul e postat pe Youtube și Simone se bucură în continuare de o amplă prezență socială.

Deci de ce continuă Big Tech, mass-media, industria publicațiilor, o parte a corporațiilor și un număr în creștere de campus-uri să cenzureze anumite exprimări libere?

De ce facem liste negre, cenzurăm și anulăm acum mii de oameni? E adevărat, Trump le-a oferit un pretext când unii suporteri huligani au vandalizat Capitoliul. Dar motivul real este că stânga abia aștepta de multă vreme să limiteze dreptul la liberă exprimare a celor care i se opun. Săptămâna trecută a oferit membrilor stângii doar genul de criză perfectă pe care sunt hotărâți să nu o irosească.

Cu un Trump învins și în drum spre ieșire, și cu controlul lor total asupra levierelor guvernării, stânga a decis abrupt să își regleze toate vechile ei conturi. Scopul lor nu a fost doar să umilească oponenții ci să limiteze posibilitatea acestora de a se organiza împotriva lor.

Democrații au aplaudat cenzura. Și de ce nu? În câteva săptămâni probabil că vor încerca să abolească instituția „filibuster” (o procedură legislativă care împiedică folosirea discreționară a majorității parlamentare – n.r.) în Senat. În mod revoluționar ei vor încerca să admită noi state în Uniune (Washington și Porto Rico), să numească noi judecători în Curtea Supremă (peste numărul clasic de nouă) și să elimine Colegiul electorat – toate mișcări proiectate să emasculeze opoziția conservatoare.

Acum un secol, petrolul, căile ferate, telegraful și industriile energetice au creat uriașe monopoluri. Ei au instituit carteluri integrate vertical. Și și-au folosit profiturile uriașe cheltuind cu daruri pentru politicieni, pentru a controla informația și a distruge concurența. Unii au asemănat aceste uriașe trusturi cu niște caracatițe ale căror tentacule ștrangulau libertatea. În reacție, muncitori și fermieri furioși, jurnaliști și romancieri demascau corupția iar politicieni populiști sau progresiști au impus legi antitrust. și astfel au spart monopolurile.

Azi, din contra, politicienii progresiști, Wall Street-ul, mass-media, universitatea, Hollywood și lumea sportului sunt cu toții de partea cartelurilor tehnice mega-bogate. Parteneriatul cu Big Tech este atât util politic cât și lucrativ financiar. Deci valorile monopolurilor petroliere și fevoriare ale secolului XIX au revenit. Dar azi ele sunt aliate cu totalitarismul orwellian „1984” al stângii secolului XX. Și sunt în plus mișcate de accesul instantaneu al internetului secolului XXI. De data aceasta nu vor mai exista jurnaliști de investigație liberi și procurori federali care să aducă în justiție trusturile în fața legilor antitrust. Ei sunt în aceeași ligă, sau chiar cumpărați de noua caracatiță electronică. Iar tentaculele acesteia ștrangulează gândurile și vorbirea unei Americi din ce în ce mai puțin libere.