Oamenii preocupați de educația clasică știu că în quadrivium alături de aritmetică, geometrie și astronomie stă la loc de cinste și muzica. Această listă poate nedumeri pe cineva modern. Însă dacă privim muzica în calitate de disciplină clasică, trebuie să regândim terminologia noastră și ceea ce înseamnă cu adevărat să studiezi muzica.
În general, astăzi a „studia muzica” înseamnă a învăța un instrument. Dar muzica în quadrivium nu se concentra pe dobândirea unor abilități de a cânta la un instrument, oricât de valoroase ar fi acestea. Vechii greci nu-i pregăteau pe copii să își facă trupe de muzică.
Atunci când includeau în quadrivium muzica drept un subiect esențial pentru oricine, vechii greci includeau de fapt muzica în categoria mai largă a matematicilor. Tindem să privim matematica, la fel ca și muzica, doar în termeni practici: a învăța să calculăm și să rezolvăm probleme. Dar ar fi mult mai potrivit să vedem quadriviumul ca având drept obiect toată matematica și știința, în particular felul în care este structurat universul.
Muzica ilustrează ordinea științifică și matematică. De pildă, muzica poate fi abordată ca fizică în studiul acusticii. Muzica poate fi abordată ca logică și matematică prin studiul armoniei și formei. Compoziția muzicală este din multe puncte de vedere asemănătoare ingineriei. Nu există niciun dubiu că toate acestea sunt discipline foarte matematice. Dar pentru greci, tot quadriviumul implica studiul esteticii. Cei vechi au descoperit ordinea matematică și științifică a universului și și-au dat seama că era frumoasă.
Pentru a preda educație clasică, trebuie să deschizi poarta unei trăiri nelimitate a Frumosului. Cu toții încercăm să-i învățăm pe elevii noștri să discearnă Frumosul, să îl caute și să-l folosească ca un ghid de încredere pentru ceea ce este bine și adevărat. Din acest punct de vedere, a studia muzica în stilul clasic înseamnă a studia Frumosul. Muzica include principii importante ale Frumosului: formă, proporție și mișcare. Aceste principii au explicații matematice, dar trăirea lor transcede simțul nostru, adesea precar, a ceea ce este matematica.
O programă clasică acordă un lor de onoare și consolidează istoria. Ce se întâmplă, deci, atunci când studiem muzica din punct de vedere istoric? Încercăm să le ațintim atenția elevilor spre felul în care s-a dezvoltat estetic muzica în cultura apuseană. Toate culturile se exprimă prin muzică și arte deoarece toți oamenii, chiar și în cele mai grele condiții, caută Frumosul.
Istoria culturii occidentale se bazează foarte mult pe arte și tocmai acest lucru încerc să-l scot în evidență în toate lecțiile mele. Artele ne spun ce era relevant pentru un anumit popor într-o anumită perioadă istorică, fie că era vorba de Europa lui Carol cel Mare sau de societatea americană din timpul Marii Crize. Artele depun mărturie despre felul în care fiecare generație a căutat să găsească ordine și Frumos în univers.
Ce ar fi educația fără studiul Frumosului, poate chiar fără scopul Frumosului? Răspunsul neliniștitor la această întrebare poate fi descoperit în școlile unde muzica și artele au fost eliminate. Îl descoperim într-o societate care crede că realizarea artistică se găsește la un click distanță. Îl descoperim într-o cultură unde pragmatismul a marginalizat Frumosul ca fiind doar o problemă de preferință individuală subiectivă. Această viziune strâmbă a Frumosului schimonosește tot ceea ce învățăm.
Așadar, cum ar putea fi studiul clasic al muzicii o poartă de intrare spre Frumos? Primul pas este și cel mai simplu: ascultați muzică. Pentru a face asta trebuie să renunțați la multitasking. Dacă este posibil, renunțați la căști în favoarea unor boxe bune care pot reda întreaga gamă de sunete. Cel mai bine ar fi să ascultați muzică realizată în timp real de oameni reali. Ascultați muzică care și-a dobândit statutul de „clasică”. Mulți dintre noi am ales să facem educație clasică deoarece aduce tot ce e mai bun din gândirea celor de dinainte de noi. Trebuie să respectăm opinia lor muzicală înainte de a o respinge în favoarea a ceva ce ni se pare în mod automat a fi mai plăcut sau mai comod de ascultat.
Cel de-al doilea pas implică a trece de la simpla ascultare la a discerne, iar acest pas necesită un pic de studiu. Să lăsăm, deci, istoria muzicii și istoria artelor frumoasă să devină cheia de înțelegere. Fie că este vorba de dansurile sociale executate de George Washington sau de puterea cantatelor gregoriene de a uni Europa medievală, studiul istoriei muzicii poate de unul singură să scoată în evidență complexitățile istoriei. Iar abordarea muzicii din punct de vedere istoric va furniza un context pentru înțelegerea esteticii.
Bineînțeles că ne dorim să-i încurajăm pe copii să cânte din voce sau la un instrument. Este foarte instructiv. Exercițiul muzicii îi ajută să înțeleagă Frumosul, fără să mai vorbim de o realizare bazată pe multă muncă, care nu poate fi obținută altfel. Duceți-i pe copii la concerte, mai ales concerte de tineri, acolo unde pot sta în față și privi cum interpreții de vârsta lor se chinuie și transpiră.
Scopul îl reprezintă această căutare a Frumosului. Este ceea ce m-a motivat pe mine și pe soțul meu, Hank, să ne îndreptăm atenția spre crearea unor cursuri de arte frumoase pentru a-i ajuta pe studenți și pe familiile lor să descopere muzica drept o componentă cheie în istoria culturală apuseană. Avem cu toții de câștigat dacă privim muzica și artele frumoase din punct de vedere clasic – ca o manifestare a căutări noastre neîncetate a Frumosului. Este un element esențial al valorilor și principiilor clasice. Este quadrivium în acțiune!