Educația atunci și acum

Dacă doriți să aveți un impact pozitiv asupra viitorului, trebuie să aveți o cunoaștere aprofundată a trecutului.

Una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultimul an este O istorie a educației în antichitatate (A History of Education in Antiquity) a lui Henri Marrou. Este considerată lucrarea standard despre cum arăta educația în Grecia antică – fântâna din care și-a tras seva educația în Occident și în America. 

Cinci caracteristici ale educației grecești antice m-au frapat în mod special atunci când am citit Marrou. Le voi rezuma mai jos pentru voi:

1) Se concentra pe elementele de bază. Elevii de școală primară învățau cele „cele trei elemente[1]” Pas cu pas, se mutau de la alfabet la silabe, cuvinte, propoziții și pasaje continue. Când erau gata, elevii treceau la o școală de gramatică și la o literatură mai complexă. De asemenea, li se preda suficientă matematică pentru a funcționa în viața de zi cu zi și într-o meserie.

2) Se concentra pe literatură.  Grecii antici credeau că o educație literară este cea mai bună modalitate de a stabili un fundament de cunoaștere în rândul cetățenilor și de a forma ființe umane mature și virtuoase. Profesorii își petreceau cea mai mare parte a timpului prezentându-le elevilor pe marii autori ai trecutului. Ei aveau o viziune mai integrată asupra cunoașterii și nu împărțeau programa școlară în diverse materii.

3) Îi înrădăcina pe studenți în trecut. Filozofia educațională a Greciei antice este cuprinsă în cuvântul paideia – o „formare” pe care studenții o urmau pentru a fi inițiați în viața de adult și în modul de viață grecesc. Educația era despre intrarea în contact a elevilor cu marii autori și marile idei ale trecutului. Grecii antici credeau că acest proces era singura modalitate de a păstra identitatea și măreția culturii lor, pregătindu-i în același timp în mod eficient pe studenți să contribuie la această cultură ca adulți. 

4) Educația și formarea caracterului mergeau mână în mână. În 1947, Martin Luther King Jr. scria: „Inteligență plus caracter – acesta este scopul unei educații adevărate.” Grecii antici erau de aceeași părere. Grecii credeau că familia ar trebui să joace rolul principal în formarea caracterului. Dar ei credeau, de asemenea, și că valorile pe care copilul le învăța acasă trebuiau consolidate în școli.

5) Nu exista un sistem de învățământ centralizat. De-a lungul dominației civilizației lor, grecii au reușit să păstreze un ideal consecvent de educație fără un sistem și un curriculum centralizat. Școlile erau construite și finanțate de comunitățile locale. Cultura greacă reflecta în mod vizibil idealurile predate în școli, astfel încât nu era nevoie de impunerea unui curriculum standardizat. Cetățenii înțelegeau foarte clar la ce servea educația și ce trebuia să îi învețe.

Aceleași caracteristici au marcat educația occidentală timp de peste 2.000 de ani. Ele au dominat educația americanilor în perioada colonială, când ratele de alfabetizare în rândul celor care se duceau la școală erau mai mari decât sunt în prezent. Și au marcat educația care le-a fost oferită americanilor în secolul al XIX-lea. 

În ultimii 100 de ani, educația americană a luat-o pe alt drum în numele „progresului”. Cu toate acestea, caracteristicile sistemului de astăzi mă fac să mă întreb cât de multe progrese am realizat cu adevărat. 

Actualul sistem de învățământ american pare nedumerit cu privire la cum ar trebui să-i învățăm în mod adecvat pe elevii noștri elementele de bază, după cum reiese din scorurile scăzute ale testelor. Și-a pierdut o înțelegere asupra scopului educației – atât pentru persoana umană, cât și pentru cultura noastră. Îi desprinde pe elevi de trecut, concentrându-se aproape exclusiv pe literatura modernă selectată pentru conformitatea ei cu idealurile moderne. Și a devenit din ce în ce mai centralizat, eliminând capacitatea comunităților locale și a profesorilor de a satisface nevoile unice ale elevilor lor. 

În același timp, mulți părinți nu le oferă copiilor lor suficientă formare de caracter acasă – o dezvoltare care este necesară pentru ca elevii să reușească la școală. 

După cum spunea C.S. Lewis, „Cu toții ne dorim progres. Dar progresul înseamnă să te apropii mai mult de locul în care vrei să fii. Și dacă ați luat o cotitură greșită, atunci a merge înainte nu vă apropie mai mult de locul dorit. Dacă ești pe un drum greșit, progresul înseamnă să faci cale întoarsă și să mergi pe drumul cel bun.” 

S-ar prea putea să avem nevoie de o „întoarcere” în sistemul de învățământ american.

Sursă: https://intellectualtakeout.org/2014/06/04/education-then-and-now/

[1] citit, scris și aritmetică.