Scriitorii ruși

Mi se pare că toți scriitorii sunt legați de pământ, mai puțin rușii, care plutesc.

Dacă mă cunoașteți de mai multă vreme, știți că unul din pasajele mele favorite provine dintr-o scrisoare a Annei Ahmatova. E un paragraf care în șase rânduri spune mai multe decât unele romane întregi. L-aș putea citi de 100 de ori și nu m-aș plictisi.

Ce „se întâmplă” în text? Anglicanii ar vrea să știe ce exprimă textul (cât de clar și așa mai departe) deoarece cultura anglicană vede „scrisul” în mod fundamental ca un mediu de informare. Așa cum un camion transportă lemn, scrisul transportă „informație”.

Nu și rușii.

Iată textul:

„Am primit o scrisoare de la un profesor suedez care scrie o carte despre mine. Mi-a spus că e în drum spre mine. Și a venit, dar eu eram în spital, așa că a venit acolo să mă vadă. Era un om drăguț și știa multe, dar cel mai uluitor lucru era albul orbitor al cămășii lui. Era albă ca aripa unui înger. În timp ce noi trecusem prin două războaie sângeroase și prin mult alt sânge, suedezii își spălau și călcau acea cămașă.”

Fragment din Anna Akhmatova and Her Circle by Patricia Beriozkina and Konstantin Polivanov

Postscript:

„La fel cum somonul urcă contrar șanselor în susul unei cascade, spațiul pe care îl acoperă acest pasaj e în același timp amețitor și fermecător, fiecare element, fiecare imagine slujind totului miraculos și (aparent) fără efort ”

Comentariu de Toby Russell

Editura Contra Mundum a publicat săptămâna aceasta antologia  „Povestiri de Crăciun”, care  poate fi achiziționată de pe siteul editurii.