De ce nu mai știu tinerii să scrie

Săptămâna trecuta, Nation Report Card a anunțat că nu mai mult de 40% din copii de până în 14 ani au abilități la citit sau la matematică. Sunt statistici înspăimântătoare, dar ele arată și mai prost în privința scrisului: doar 27% din copiii care termină cele 8 clase, respectiv 12 clase, se pricep la scris.

De ce sunt elevii americani atât de slabi la scris?

Câteva răspunsuri la această întrebare mi-au fost sugerate de lectura unei cărți din 1897 scrisă de Dr. Edwin Lewis. Cartea, intitulată „A first book in Writing English”, era recomandată pentru studenții abia intrați la facultate și pentru cei din anul doi. Era folosită la începutul secolului trecut în locuri ca Ann Arbor High School. Nu este nevoie să mai spunem că școlile americane, studenții și chiar adulții încalcă cele trei reguli pe care Lewis le considera esențiale în procesul de scriere.

1. Nu mai citesc literatură de calitate

După cum am precizat în altă parte, școlile de astăzi nu mai reușesc să le prezinte elevilor suficiente fragmente literare care să demonstreze exemple fericite de vocabular, structura propoziției și alte componente ale scriiturii de înaltă calitate. În opinia lui Lewis, un program de lectură complet și ambițios este indispensabil pentru a scrie bine.

„Una din cele mai rapide căi de a învăța engleza bună, este cititul cu voce tare. Pentru cel care va scrie reprezintă o mare economie de timp să învețe să citească proză de calitate. Este un obicei incredibil de valoros să citești cu voce tare în fiecare zi o bucată de proză cu cele mai alese sentimente pe care cititorul le poate întrebuința. În niciun alt fel nu poate învăța cineva atât de rapid să fie atent și să își amintească noi cuvinte. În niciun alt fel nu poate cineva prinde variațiile infinite de ritm ale prozei și să dobândească un simț despre cum o propoziție bună se ridică gradual la început și apoi coboară în cadență. Această creștere și declin al propoziției nu este pur și simplu o chestiune de voce; este, de asemenea, o chestiune de gândire…

Dacă elevul citește cu voce tare din scriitori a căror operă a fost naturală, neforțată, originală, va reuși treptat să vadă propriile idei mai clar, să își vadă propriile sentimente mai bine”

2. Răsfoiesc

Epoca  rapidă a internetului ne-a dresat pe toți – adulți și copii deopotrivă – să devenim răsfoitori de texte. Dar o asemenea practică alterează gândirea și înțelegerea, două fațete esențiale ale scrisului de calitate.

„Pentru a învăța noi cuvinte și noi idei, elevul trebuie să se forțeze pe sine să citească încet. Nerăbdarea și graba de a descoperi cum se termină povestirea sau poezia, îi face pe mulți tineri obișnuiți să citească rapid, să rateze cea mai bună parte din ceea ce autorul încearcă să spună. Gândurile nu pot fi citite la fel de rapid precum cuvintele. Pentru a ajunge la gânduri și a reține cu adevărat expresiile valoroase, studentul trebuie sa analizeze și să cântărească textul citit. Fiecare cuvânt trebuie înțeles pe deplin. Valoarea sa exactă în propoziția dată trebuie înțeleasă.

3. Nu învață pe de rost

Metoda „drill and kill” (bazată pe practică și învățare automată, cum este cazul cu tabla înmulțirii sau tabloul elementelor – n.t.) și memorizarea faptelor au devenit interzise într-o epocă în care creativitatea și sentimentele sunt încurajate. Dar nu este această neglijare a memorizării o metodă prin care îi lipsim pe copii de materiile valoroase pentru scris?

„Mulți oameni își datorează ținerii minte pe de rost nu doar gândurile înalte care le înveselesc orele de singurătate și care le stimulează propria gândire, dar și puterea asupra cuvintelor. Gradul în care limbajul scriitorilor moderni este derivat din câțiva mari autori este uimitor. Frazele lui Shakespeare sunt parte din țesutul vorbirii comune de azi. Scriitori ca Charles Lamb poartă amprenta lui Shakespeare pe fiecare pagină. Versiunea Regelui Iacob a Bibliei se oglindește în proza și poezia modernă engleză. A format stiluri atât de diferite precum cele ale lui Bunyan, Ruskin și Abraham Lincoln. Majoritatea profesorilor ar spune că obiceiul de a învăța Scriptura pe de rost este o valoare inestimabilă pentru limbajul unui student”

E o întrebare retorică dacă abilitățile de scriere ar crește dacă aceste trei elemente ar fi introduse în școli.

Editura Contra Mundum a lansat în această toamnă o colecție de literatură din care primele volume sunt „Povestiri rusești de Crăciun” – antologie din clasicii ruși și „Epitropul” de Anthony Trollope