Dacă le citești copiilor când sunt mici, rezultatele se vor vedea mai târziu. Auzim lucrul acesta de nenumărate ori.
Așadar, de ce nu fac părinții mai des lucrul acesta? Din punct de vedere statistic, doar o treime din părinți le citesc seara copiilor – şi chiar şi acest procent probabil că e unul optimist.
Bineînțeles că există acei părinți care nu acordă o mare importanță acestei activități sau educației copiilor. Și mai sunt cei care cred că lecturile date de la școală sunt probabil suficiente.
Apoi mai apare oboseala. Înțeleg. După o zi de muncă la serviciu, trebuie făcute treburile domestice: masa de seara, spălatul vaselor, pregătirea copiilor pentru culcare. E mult mai comod să stai la Netflix, decât să-ți consumi vocea și ochii pentru a le citi celor mici. Totuși, am descoperit că a cultiva exact ca un obicei cititul seara este un antidot în fața acestui obstacol. La fel cum se întâmplă cu orice activitate, atunci când cititul devine o rutină, nu e nevoie de un efort herculean pentru a o face. Iar în cele din urmă, ajungi să aștepți cu plăcere acel moment.
Dar adesea mai apare un factor, mai puțin luat în considerare: plictiseala. O mulțime de părinți renunță să le mai citească copiilor deoarece simt că trebuie să citească niște cărți care sunt interesante doar pentru copii. Greșeala rezidă în conceptul „doar pentru copii”. Mai degrabă decât a le citi copiilor, trebuie să citim cu copiii. Dacă cititul în familie e să devină o tradiție a casei, părinții trebuie să aleagă cărți care îi pot delecta atât pe părinți, cât și pe copii.
Bineînțeles că, atunci când copilul e mai mic, ești retrogradat la stadiul în care citești ad nauseam aceleași cărți. Dar când ajunge la vârsta de cinci sau șase ani, poți face trecerea la cărți mai voluminoase și mai plăcute. Când băiețelul meu cel mare avea șase ani, am început seria „Căsuța din prerie”.
Ca să fiu sincer, am fost cam egoist când era vorba să le citesc copiilor mei, pentru că am încercat să aleg cărți pe care nu le citisem când eram mic. Nu a fost prea greu să fac asta, deoarece la școală, în vremea mea, primisem însărcinări de lectură destul de târziu. În plus, chiar și când eram mic, nu citeam prea multe povestiri, ci non-ficțiune. Așadar, cititul alături de copii a devenit o ocazie pentru mine pentru a parcurge cărți incredibil de bogate, precum Little Britches, Prințesa și Goblinii, Johnny Tremain și Micul Prinț.
A citi alături de copii, mai degrabă decât a le citi, are, de asemenea, avantaje educaționale pentru ei. În primul rând, îi forțează să-și folosească mintea și să înțeleagă cărți mai complexe. De pildă, e greu de crezut că un copil va citi de unul singur „Comoara din insulă” la fel cum am citit-o în familie (Băiatul meu cred că avea opt sau nouă ani). Mare parte din vocabular e pur și simplu prea arhaic și ar avea greutăți în a pricepe contextul istoric și situațional. Dar citită cu voce tare şi folosind cadența corectă, pronunție și accente potrivite, mai ales de către cineva care e dispus să-și folosească vocea groasă pentru a imita un pirat, te poți trezi săptămâni la rând cu bucăți de hârtie cu „pete negre” pe ele (un simbol în carte pentru lucrurile care urmează să se întâmple).
De asemenea, această experiență le-a oferit copiilor mei o acomodare timpurie cu ideea de seminar, pe care o vor întâlni mai târziu în viața lor. Mare parte din cărțile contemporane pentru copii nu lasă prea mult loc pentru discuții. Ideile pe care le transmit sunt adesea superficiale și sunt transmise foarte tranșant. (Copiii, a propos, își dau seama de asta). Dar poveștile bune pe care le-am citit alături de copiii mei au suscitat o mulțime de întrebări, pe care ambele părți se bucurau să le rezolve prin discuții.
C.S. Lewis, unul dintre cei mai mari autori de povestiri pentru copii, scria: „Sunt aproape înclinat să stabilesc un canon pentru cărțile de copii: o carte care nu îi va plăcea unui adult nu este o carte bună pentru copii.” A citi cărți țintite doar spre copii e o cale sigură de a renunța în cele din urmă la citit. Alegeți cărți care să vă placă și vouă. În felul acesta, nu doar că le veţi citi copiilor, dar veţi citi împreună cu ei.