ESEURI ANTIROMANTICE – Irving Babbitt
30,00 lei
„Dacă ai stat pe lângă Babbitt, acesta va rămâne pentru totdeauna o influență puternică; ideile sale vor fi în permanență un criteriu și un test. Nu îmi pot imagina o persoană care să reacționeze împotriva lui Babbitt. Chiar dacă ideile sau convingerile pe care le are cineva par să contrazică cele mai importante idei ale lui Babbitt, acea persoană își dă singură seama că însuși Babbitt este în cea mai mare măsură cauza acelor idei. Cât de mult îi datorăm unii dintre noi ar trebui să fie mai vizibil pentru urmași decât pentru contemporani”
T.S. Eliot
„În Irving Babbitt conservatorismul american și-a atins maturitatea.”
Russell Kirk
Informații suplimentare
| Număr de pagini | 224 |
|---|---|
| Autor |
Recenzii 1
Comșuța Radu (proprietar verificat) –
Irving Babbit mi-a lăsat impresia unui profesor universitar erudit de la care înveți lucruri interesante și utile într-un mod atractiv. Cu un bagaj vast de cunoștințe, lucru de la sine înțeles pentru un profesor universitar de literatură comparată, e de-a dreptul fascinant cum prezintă sistemului conceptual al marelui iluminist Jean Jeaques Rousseau în raport cu cel al englezului Francisc Bacon, sau cum pune concepțiile lui Rousseau în raport cu gândirea lui Emanuel Kant (despre care afli de la autor că au întreținut o corespondență, amândoi fiind contemporani), și multe alte comparații în acest fel. De aici pune în diferite raporturi cultura franceză cu cea germană, cultura americană cu cea engleză, sau cultura germană clasică care exercita prin metoda ei, o oarecare fascinație asupra mediul academic american în epocă, și asupra căreia Irving aduce niște atenționări. Irving își argumentează criticile și aprecierile printr-un stil ușor caustic care se ridică deasupra diletantismului.
Jalonează cu ușurință printre concepte filozofice ca și ”utilitarism”, ”naturalism”, ”impresionism” etc., în vogă pe atunci în lumea academică americană și pe care le expune și le aduce la cunoștința cititorului în maniera unui rafinat conferențiar, arătând ce beneficii aduc fiecare dar și potențialele pericole pentru lumea modernă. Îi apreciază foarte mult pe filozofii și scriitori clasici latini și greci, la al căror sistem de valori se raportează și pe care îl propune și societății contemporane americane ca sistema de referință, dacă vor să construiască și să trăiască într-o lume mai bună. Printr-o lume mai bună, Irving înțelege o lume mai bună văzută din punct de vedere moral, după sistemul socratic, chiar dacă apreciază și beneficile progresului însă nu le găsește suficiente.
E o carte care-ți stârnește curiozitatea să afli tot mai multe și mai multe, fără să o mai lași din mână, carte ce ușor te prinde și prin stilul oratoric, conferențiar excelent, al autorului. Chiar ajungi ca la finalul cărții să îți dorești ca ea să fi avut mai multe pagini sau să găsești alte traduceri ale prelegerilor lui Irving în acest gen.