Lordul Sumption: Suntem martorii supremei nebunii

25/11/2021    |   de Lord Jonathan Sumption

Peste tot prin Europa, normele de bază ale unei societăți civilizate fac loc panicii. Nevaccinații sunt excluși dintr-un spectru din ce în ce mai larg de drepturi esențiale. În Austria au fost criminalizați. În Italia nu mai au dreptul să muncească. Poliția olandeză a tras asupra celor ce demonstrau împotriva restricțiilor, și mai multe persoane au fost rănite serios. Suntem martorii supremei nebunii a unor politicieni speriați, care nu-și pot accepta propria neputință în fața unui fenomen natural.

Dacă funcționează carantina, închiderea forțată a afacerilor și alte contra-măsuri brutale, atunci de ce sunt aceste țări la al cincilea val al pandemiei și la a treia sau a patra carantină? Cât mai durează până recunoaștem că aceste restricții nu fac decât să amâne valul de infectări până la perioada de după ridicarea lor?

 Logica de a continua cu ele acum ascunde intenția de a nu le mai ridica niciodată. Ceea ce a fost la un moment dat justificat ca măsuri temporare de menținere a unei poziții până la apariția vaccinurilor, riscă acum să devină schimbări permanente ale modului nostru de viață. Poate că cea mai urâtă caracteristică a acestei crize e dată de obiceiul politicienilor de a da vina pe alții pentru falimentul propriilor lor politici. Opoziția la vaccin este prostească. Sunt extrem de eficiente în a preveni îmbolnăvirile grave și moartea. Dar nu sunt atât de eficiente împotriva infectării și a transmiterii cum s-a crezut inițial.

Cancelarul Austriei a fost în linia întâi a jocului de-a „Cine-i vinovatul?”. Alții sunt tentați să-i calce pe urme. Cu toate acestea procentajul de oameni complet vaccinați din Austria, de 64 la sută, este cu mult peste media europeană ( 57 la sută ) și nu departe de al nostru[1] (68 la sută). Olanda și Belgia sunt printre cele mai riguros vaccinate țări din Europa, cu un procent de 74 la sută, și cu toate acestea au cunoscut unele dintre cele mai abrupte creșteri ale numărului de infectări. Între timp, dimensiunea morală este dată complet uitării. Problema principală este metoda de abordare a pandemiei, care tratează situația ca pe o chestiune pur tehnică de management al sănătății publice, când vorbim de fapt și despre o situație economică, socială și politică complexă.

Acest lucru ne conduce la presupunerea necugetată că nu există limite la ceea ce o majoritate înspăimântată poate impune altora în mod legitim, în speranța de a se proteja de infectare. Absența scrupulelor morale în numele a ceea ce se crede a fi binele public, este primul simptom al totalitarismului. Reducerea ființelor umane la simple instrumente ale politicii de stat este al doilea.

Interacțiunea socială cu alți oameni nu este o activitate de recreere opțională, ci o nevoie umană fundamentală. Un minimum de respect pentru autonomia personală a semenilor noștri este esențial dacă dorim să trăim împreună în orice fel de armonie. Aceste lucruri ne fac să fim o comunitate. Guvernele care le ignoră transgresează o linie morală importantă, și se găsesc în mod inevitabil angajați într-un asalt susținut al umanității din cetățenii lor.

Cei care refuză să se vaccineze pot fi nechibzuiți, poate și egoiști. Dar dacă nu li se permite nici măcar să decidă prin ce proceduri medicale trec și ce medicamente vor intra în propriul lor corp, atunci nu mai rămâne mare lucru din autonomia lor ca ființe umane. Drumul către despotism și tulburări sociale fără sfârșit este larg deschis.

Noi restul putem doar să fim spectatori și să observăm cât de ușor poate fi subminată democrația liberală de către frică.

 

[1] Marea Britanie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Autentificare

Ai uitat parola?

Creezi un cont?