de Walter Williams
Sărbătorile de 1 Mai s-au ținut pe tot cuprinsul țării, cu radicali stângiști și sindicaliști închinându-se idealurilor comunismului. Comunismul este o ideologie care dorește ca statul să controleze viețile noastre. A fost creată de Karl Marx, care, alături de colaboratorul său, Friedrich Engels, a scris o cărticică „Manifestul Partidului Comunist”. În anul 1867, Marx a scris primul volum din „Das Kapital”. Al doilea și cel de-al treilea volum au fost publicate postum, editate de Engels. Puțini dintre cei care se numesc marxiști s-au deranjat măcar o dată să citească „Das Kapital”. Dacă ar fi făcut-o, ar fi văzut că oamenii care se autointitulează marxiști au puține lucruri în comun cu Marx.
Pentru cei care văd în Marx eroul lor, există câteva amănunte istorice pe care le-ar putea găsi interesante. Nathaniel Weyl, un fost comunist, a scotocit după ele și le-a publicat în cartea sa apărută în anul 1979, „Karl Marx: Racist”. De pildă, Marx nu dădea doi bani pe mexicani. Când Statele Unite au anexat California, Marx a întrebat sarcastic: „Este oare un ghinion că magnifica Californie a fost luată de la puturoșii de mexicani, care nu știau ce să facă cu ea?” Engels împărtășea disprețul lui Marx pentru mexicani: „În America am asistat la cucerirea Mexicului și ne-am bucurat de ea. Este spre binele ei ca Mexicul să treacă sub tutela Statelor Unite.”
Marx avea o viziune rasială care ar putea fi de interes pentru susținătorii săi de culoare, contemporani cu noi. Într-o scrisoare către Engels, făcând referire la rivalul său în socialism politic, Ferdinand Lassalle, Marx afirma: „De-acum îmi este complet clar că el, după cum dovedește structura sa craniană și părul său, se trage din negroteii care s-au alăturat exodului lui Moise din Egipt, presupunând că mama sau bunica din partea tatălui nu s-au culcat cu vreun negrotei. Acum, această uniune între iudaism și germanism pe o structură de negrotei trebuie să dea naștere unui produs specific. Felul său agasant este și el specific negroteilor.” Engeles împărtășea filosofia rasistă a lui Marx. În anul 1887, Paul Lafargue, ginerele lui Marx, era candidat la un loc în consiliul unui district din Paris care avea o grădină zoologică. Engels susținea că Lafargue avea „o optime sau o doișpime de sânge negru.” Într-o scrisoare către soția lui Lafargue, Engels scria: „dată fiind substanța sa de negrotei, într-un grad care îl face mai apropiat de regatul animalelor decât de noi restul, cu siguranță este cel mai potrivit reprezentant al acelui district.”
Marx, de asemenea, era antisemit, după cum se vede în titlul eseului său „În chestiunea evreiască”, care a fost publicat în anul 1844. Marx se întreba: „Care este cultul laic al evreului? Negustoria măruntă şi sordidă. Care este Dumnezeul său profan [laic, lumesc]? Banul. Banul este Dumnezeul pizmuitor al Israelului în fața căruia nici un alt Dumnezeu nu poate exista. Banul degradează pe toți idolii omului şi îi transformă în mărfuri. Bancnota este adevăratul Dumnezeu al evreului. Dumnezeul său este numai o bancnotă imaginară. Naționalitatea himerică a evreului este naționalitatea negustorului, a omului venal în general.”
În pofida faptului că în secolul XX comunismul singur a fost responsabil de moartea a mai mult de 100 de milioane
Hollywood ezoteric
de oameni, sprijinul important pentru comunism și socialism vine din partea intelectualilor. Motivul pentru care ei nu condamnă barbaria comunismului este de înțeles. Dr. Richard Pipes explică: „Intelectualii, în virtutea profesiei lor, acordă o atenția extraordinară cuvintelor și ideilor. Și sunt atrași de ideile socialiste. Descoperă că ideile comuniste merită lăudate și atractive. Pentru ei, acest lucru este mai important decât comunismul în practică. Acum, pe de altă parte, idealurile naziste, erau barbarism pur. Nimeni nu poate spune nimic bun în favoarea lor.” Ceea ce înseamnă că stângiștii din toată lumea vor continua să sărbătorească ideile comunismului.
Articol tradus din engleză de la https://www.lewrockwell.com/2017/05/walter-e-williams/un-pc-karl-marx/