„Omorâți-i pe bătrâni. Salvați Sistemul Național de Sănătate”. Poate că Boris Johnson ar trebui să preia acest slogan pentru următoarele alegeri, deoarece tocmai asta a făcut guvernul său. În fapt, este al doilea cel mai scandalos lucru făcut de premier în această criză.
Scandalul, în esență, este următorul: pe 19 martie, guvernul britanic a dat un ordin prin care le-a cerut spitalelor să elibereze rapid 15.000 de paturi pentru a face loc valului de pacienți infectați cu coronavirus. Mulți dintre aceștia erau bătrâni care nu aveau unde să meargă în afara unui azil. Unii dintre acești pacienți erau deja infectați cu Covid și în loc de a fi izolați – așa cum ar fi trebuit să stea lucrurile – ei, în schimb, au fost trimiși tocmai în locurile unde era cel mai probabil să producă neplăcerile cele mai mari: căminele cu bătrâni aflați în categoria cea mai mare de risc.
Până în prezent, mai mult de 8.000 de oameni au murit în aziluri, infectați. Asta înseamnă un sfert din totalul morților înregistrate în Marea Britanie. Nu putem fi siguri câte dintre aceste morți pot fi puse în cârca deciziei panicate a guvernului de a-i arunca pe bătrâni din spitale în cămine. Dar fără îndoială că executivul poarte o parte din vină.
Ministrul Sănătății Matt Hancock neagă vreo responsabilitate. „De la bun început am încercat să îi protejăm pe cei din casele de bătrâni. Am dat prima recomandare în februarie… ne-am asigurat că au tot ceea ce le trebuie”, a afirmat el săptămâna trecută.
Dar după cum arată Richard North în EU Referendum, acest lucru este pur și simplu fals. El observă că pe 2 aprilie, guvernul insista senin că „pacienții cu Covid, fie simptomatici, fie asimptomatici, pot fi acceptați fără grijă în casele de bătrâni”. Aici se găsește documentul oficial care demonstrează afirmația. Documentul spune următoarele: „Ca parte din efortul național, sectorul de îngrijire al bătrânilor joacă un rol vital în acceptarea pacienților eliberați din spitale – atât pentru că recuperarea este mai bună în astfel de medii, și pentru că spitalele au nevoie de paturi pentru a trata pacienții foarte bolnavi. Pot fi primiți și oamenii care vin din casele lor. Unii dintre aceștia s-ar putea să aibă Covid, fie simptomatic, fie asimptomatic. Toți acești pacienți pot fi primiți fără grijă în aziluri dacă se respectă această recomandare.”
După cum remarcă North: „Oricât ți-ai forța imaginația și oricât ai încerca nu poți arăta că Ministerul Sănătății sau Sistemul Național de Sănătate a protejat casele de bătrâni. Dimpotrivă, spitalele au căutat să se protejeze de la a fi copleșite, prin simpla expediere a miilor de pacienți vulnerabili în aziluri, împrăștiind infecția altora care cel puțin erau capabili să se apere de ea.”
North are dreptate în această privință, deși cred că se înșală când vine vorba de tabloul general. Spre deosebire de el, cred că ar trebui oprită carantina imediat deoarece nu cred că avem suficiente dovezi care să justifice acest asalt ieșit din comun asupra libertăților și distrugerea economiei.
Dar mă bucur că arată prin subtilitatea, șarmul și istețimea sa caracteristice, cât de prost a gestionat guvernul această pandemie.
Pare ceva elementar că, dacă azilurile de bătrâni sunt locul în care trăiesc cei mai expuși oameni la coronavirus, atunci ar trebui mai multă grijă în protejarea acestor locuri.
Aproape fiecare guvern a făcut greșeli în măsurile luate. Chiar și Suedia – din ce în ce mai lăudată pentru politica sa de noncarantinare pentru a crește imunitatea de grup și a face mai puțin rău economiei – a recunoscut că ar fi trebuit să facă mai mult pentru a-i proteja pe bătrânii din aziluri.
Dar greșelile sunt de iertate când guvernele își recunosc vina și arată că au învățat din ele.
Insistența lui Hancock că executivul nu a greșit cu nimic sugerează că Marea Britanie este în continuare condusă de o administrație mai interesată să își acopere spatele decât să facă lucrul care trebuie.
Aceeași observație a fost făcut mult mai elocvent de fostul judecător de la Curtea Supremă, Lordul Sumption, când a scris în „Sunday Times”: „Carantina este acum doar pentru a le proteja spatele politicienilor. Nu sunt oameni răi, ci doar timizi, îngroziți de gândul de a fi învinuiți pentru morțile survenite când ei se aflau la conducere. Dar ceea ce fac ei este un lucru rău.”
Sumption atrage de asemenea atenția că prioritățile guvernului sunt în întregime greșite: „Carantina a fost justificată inițial ca o măsură temporară pentru a lungi infecțiile pe o perioadă mai lungă de timp. În acest fel sistemul de sănătatea putea face față. De unde și sloganul Protejați Sistemul de Sănătate. Nu avea foarte mult temei. Sistemul de Sănătate este aici să ne protejeze pe noi, nu invers.”
Se obișnuia să se spună că oricât de dezamăgitor s-a dovedit a fi Boris Johnson și echipa lui, cel puțin Marea Britanie nu a avut parte de un marxist decrepit precum Jeremy Corbyn.
Dar nu sunt sigur că așa stau lucrurile. Cel puțin dacă ar fi fost la putere acum Corbyn, am fi avut o opoziție conservatoare care să-l facă responsabil, care să ceară sfârșitul carantinei, care să avertizeze asupra daunelor produse economiei șamd.
În loc de asta, am votat conservatorii și am primit oricum tot socialism incompetent.
Articol tradus de la https://www.breitbart.com/europe/2020/05/19/delingpole-killing-the-elderly-in-care-homes-to-save-the-nhs-nice-work-boris/