Data următoare când mergeți la restaurant și comandați o friptură să nu fiți surprinși dacă ospătarul care vă servește poartă un halat de laborator și o mască medicală și vă ține predici despre responsabilitățile pe care le aveți față de mediu.
Când am auzit prima dată despre inventarea cărnii artificiale, știam că este ceva sinistru cu această idee, deși nu puteam spune precis ce era sinistru. Dar cu cât mă gândeam mai mult la asta cu atât mai sinistru mi se părea.
Această nou friptură este din „vită de cultură” în sensul în care există o cultură – nu cultură umană – care crește într-un vas petri ceea ce, dacă stai să te gândești, nu sună foarte apetisant.
După cum ne spune un editorialist din New York Times: „Primii burgeri din vită de cultură sunt așteptați să apară pe piață anul următor, la prețul de 50 de dolari bucata. Dar asta nu va ține mult. În următorii zece ani ei vor fi probabil mai accesibili decât cele mai ieftine ingrediente de pus pe grătar – și toate acestea pentru un produs care utilizează mai puține resurse, produce gaze de seră neglijabile și, în mod remarcabil, nu necesită moartea niciunui animal.”
Iar asaltul împotriva vitei adevărate este departe de a reprezenta singurul punct din agendă. Articolul vorbește ditirambic despre „vinul fără struguri” și „whisky molecular”. În curând își vor proiecta maleficul tir științific asupra a orice și vom cu toții captivi într-o lume complet artificială. Va arăta real dar va fi complet artificială.
Nu m-ar surprinde dacă producătorii filmului Matrix îi dau în judecată pe acești oameni pentru că le-au furat ideea.
„Cazul mâncării și băuturii de cultură, departe de a reprezenta o curiozitate, este un model pentru o lume mai bună, mai liberă și mai înstărită, o lume unde putem să acoperim nevoile tuturor – cu stil!”, mai scrie New York Times.
Cred că o carne foarte stricată este mai puțin dezgustătoare decât afirmația de mai sus.
Ne sunt puse în față beneficiile: carnea va deveni mai ieftină, vor fi reduse gazele de seră, nu vor mai fi omorâte animalele. În fapt, ar putea elimina cu totul nevoia de animale.
Fiți atenți! Peste 50 de ani va apărea un grup ecologist care va protesta împotriva extincției iminente a vacilor de carne.
Gândiți-vă la influența pe care o are deja știința asupra pământului și culturii noastre. De la dezvoltarea organismelor modificate genetic și fertilizatorilor chimici, la ascensiunea fermelor de pui industriale. Desigur, au existat beneficii, dar, din ce în ce mai mult, etica și beneficiile practice ale acestor inovații au fost puse sub semnul întrebării.
Ni s-au promis recolte mai bogate și metode agricole mai eficiente. Ceea ce am primit în schimb a fost pierderea pământului de calitate și poluarea lacurilor și râurilor. Nu i-a ajutat pe fermieri, i-a eliminat, iar singura entitate pe care a ajutat-o Monsanto a fost propria companie.
Ar trebui să se facă un film SF despre mâncarea artificială.
Stați așa…că deja l-au făcut. Se cheamă „Hrană verde” și îi are în rolurile principale pe Charlton Heston și Edward G. Robinson. Este vorba despre o societate în care hrana normală a fost eliminată iar oamenii se hrănesc cu diverse tipuri de biscuiți. O friptură, când putea fi găsită, era considerată o delicatesă exotică.
Ah, dar biscuiții verzi? Se pare că erau făcuți din carnea persoanelor umane decedate.
Sună groaznic, dar în minunata lume a totului artificial, totul este posibil.