Școlile nu-i vor face pe copii să citească

Chiar și din cele mai grele situații, cum a fost îngrozitoarea carantină pe care am îndurat-o, se poate desprinde ceva bun. Una dintre aceste raze de speranță a fost comentată recent într-un articol din The Guardian care vorbea despre faptul că mulți copii care nu au putut merge la școală au citit mai mult în această perioadă.

Citând un raport Renaissance Learning, ziarul britanic observa că „prin comparație cu anul precedent, copiii au citit mai mult cât timp școlile au fost închise”. Mai mult, „informațiile arată că în timpul carantinei au fost citite cărți mai grele, în special de către cei din ciclul primar și cei de clasa a 7-a.”

Am rămas uluită și am încercat să-mi dau seama care ar putea fi motivele. A elibera programul copilului de evenimente, programe și întâlniri sociale face minuni pentru citit, lucru dovedit și de efectul carantinei asupra mea. Se poate oare ca ei să fi citit mai mult deoarece au avut mai mult timp la dispoziție?

Pierderea prieteniilor ar putea fi un alt motiv pentru care copiii au citit mai mult. Când ești singur, nu există ceva mai bun decât să te pierzi într-o carte în care personajele îți devin prieteni pe care îi poți însoți în multe aventuri.

Dar poate că trebuie să săpăm mai adânc pentru a descoperi cauzele acestei reînvieri a cititului. Nu ar putea fi oare tocmai sistemul de educație rădăcina întregii probleme? Nu este oare acesta de vină pentru nivelul scăzut al lecturilor înainte de Covid-19?

În școlarizarea de grup copiii trebuie să se întrerupă și să aștepte pentru pauzele la baie, sau ca Mary să se oprească din vorbit sau ca obrăznicia lui Johnny să fie penalizată. Sistemul de educație actual este modelat după sistemul rigid al uzinei în care fiecare elev este nevoit să se miște în același ritm lent. Nu foarte repede ca să o ia înaintea altor copii, nu foarte încet ca să-i tragă foarte tare în jos pe cei mai rapizi. În mod natural, copiii se plictisesc de acest protocol educațional care nu ține seama de abilitățile lor și își pierd interesul.

De asemenea, școlile sunt blocate în mentalitatea de clase, după care un copil nu poate merge mai departe de vârsta sa predefinită în anumite subiecte. Am fost șocată să descopăr acest fapt într-o discuție cu o verișoară care era elevă la gimnaziu. După ce mi-a spus răspicat că nu-i place să citească, a început apoi să se plângă că nu este lăsată să se uite pe cărți mai serioase din biblioteca școlii, deoarece școala le considera prea grele pentru vârsta ei. Exista o doză de regret în vocea ei, atunci când îmi explica situația, ca și cum ar fi știu că îi place cititul și s-ar descurca mai bine dacă școala nu s-ar fi pus de-a curmezișul și ar fi lăsat-o să-și urmeze curiozitatea.

Luând în considerare toate aceste elemente, nu este oare posibil ca elevii să fi citit mai mult și cărți mai bune în timpul carantinei deoarece au fost eliberați din sistemul educațional? Nu ar putea fi oare tocmai acesta factorul principal care îi oprește din dezvoltare pe copiii noștri?

Ba da, ar fi răspuns regretatul jurnalist american H.L. Mencken. În opinia lui, mulți copii ar învăța mult mai repede dacă ar fi lăsați să o facă în afara sistemului educațional american.

După cum scria în „Prejudecăți: Seria a treia”:

„Adevărul este că toate educația îndesată cu maiul în copilul obișnuit dintr-o școală publică americană obișnuită ar putea fi dobândită de larva oricărui om suficient de inteligent în mai puțin de șase săptămâni, iar în locurile în care școlile sunt necunoscute exact acest lucru se întâmplă. Un copil strălucit poate, în fapt, să citească și să scrie fără prea mare ajutor mult mai repede decât ar putea-o face într-o clasă, unde totul este îngreunat de formule tembele inventate de pedagogi. O dată ce poate citi și scrie este la fel de bine echipat să dobândească și mai multă cunoaștere, egală cu cea a 90% dintre profesorii pe care îi va întâlni în școală și colegi.”

Orice părinte, profesor, politician sau adult și-ar dori ca ei să învețe, să crească și să exceleze fără piedici. Așadar, de ce permitem în continuare ca educația copiilor noștri să se afle sub controlul „experților” și sistemelor care nu fac decât să-i retardeze? A sosit timpul să distrugem aceste sistem cu „formule tembele inventate de pedagogi” sau să-i punem pe copiii într-un mediu în care nu vor fi ținuți într-o robie intelectuală.