De ce este importantă arhitectura?

În urmă cu mai mulți ani am fost în Washington DC, pentru a vizita mai multe locuri celebre dar și câteva dintre cele mai faimoase muzee Smithsonian. Din moment ce am mers mai mult pe jos dintr-un loc în altul, am trecut pe lângă mai multe clădiri interesante pe care nu plănuisem să le văd, precum Casa Albă sau Capitolul. Dar printre imobilele pe care le-am văzut unul dintre ele mi-a atras atenția : Clădirea J.Edgar Hoover, sediul central al FBI.

În timp ce Capitolul și Casa Albă te izbeau plăcut cu designul lor, cimentul brut din clădirea J. Edgar Hoover o făcea să arate ca o închisoare masivă.

Această clădire reprezintă doar un exemplu din gunoaiele care ne intră în ochi în orașele noastre. Cu excepția unor biserici tradiționale sau a unor (dar cu siguranță nu a tuturor) clădirilor guvernamentale, câte dintre construcțiile noi din orașele sau metropolele noastre par frumoase și veșnice?

Foarte multora din construcțiile de astăzi le lipsește personalitatea și sensibilitatea estetică. Majoritatea clădirilor de birouri arată identic, și exceptând numele sau logoul, majoritatea mallurilor sau ale hypermarketurilor sunt din punct de vedere vizual interșanjabile.

Stilul în care sunt construite aceste cutii industriale de beton se numește Brutalism. Și ca multe alte stiluri moderne de arhitectură nu se concentrează pe crearea unei clădiri cu o estetică frumoasă. Se bazează pe funcție în dauna formei.

Din fericire, nu toată arhitectura de azi e atât de abjectă. În același oraș în care se găsește Clădirea J. Edgar Hoover, putem vedea și alte clădiri federale – deja am amintit Casa Albă – cu un design frumos. Acest stil, numit Neoclasicism, care amintește de arhitectura greco-romană, este o plecăciune făcută tradiției apusene din care America face parte. Chiar lângă aceste clădiri guvernamentale, catedrala Notre-Dame, construită în stil gotic, reprezintă un exemplu uluitor de arhitectură frumoasă. Și chiar și în cartierele noastre, putem găsi exemple de biserici tradiționale foarte frumoase.

Există ceva înălțător și mișcător când privești la aceste clădiri. Ne aduc aminte de frumusețea lumii, ne arată de ce sunt oamenii capabili și prin aceste lucrări ne mută atenția către planul divin. Aceste clădiri au sens, iar când le pribim, ne simțim inspirați de acel sens. Suntem mândri că suntem oameni.

Cu siguranță că funcția e importantă – iar forma în dauna funcției e ceva nepractic – iar a cheltui sume exorbitante de bani pentru a crea o clădire și mai ornamentată s-ar putea să nu fie din punct de vedere fiscal cea mai prudentă decizie.  Dar funcția și forma pot fi împăcate. Nu trebuie ca fiecare clădire să aibă grandoarea Notre-Dame, dar nu ar trebui cumva ca bisericile noastre să oglindească frumusețea și slava lui Dumnezeu? Nu ne dorim ca imobilele guvernamentale să fie o oglindire pozitivă a țării noastre? Nu ne dorim ca birourile, școlile și casele noastre să ne inspire în viața noastră cotidiană?

Acestea fiind spuse, nu ar trebui să ne mire că Brutalismul este puternic asociat cu socialismul și comunismul. După cum a explicat Annie Holmquist într-un articol:

„Această legătură e de înțeles, mai ales în lumina explicațiilor lui W. Cleon Skousen din 1958. Skousen a vorbit despre cele 45 de obiective pe care comuniștii trebuie să le atingă pentru a „cuceri America definitiv”. Două dintre ele au legătură directă cu felul în care arată arhitectura:

22. Discreditarea continuă a culturii americane prin degradarea tuturor formelor de expresie artistică. Unei celule comuniste americane i s-a spus să elimine toată sculptura de calitate din parcuri și clădiri, pentru a o înlocui cu forme ciudate, fără sens.
23. Controlul criticilor de artă și al directorilor de muzee. Planul nostru este de a promova artă urâtă, respingătoare, absurdă.”

Arhitectura lipsită de suflet ne face să ne simțim ca niște drone sau niște deținuți – rotițe într-o mașină fără sens. E demoralizator.

Cei mai mulți dintre noi ne ne ocupăm cu designul clădirilor, dar cu toate acestea putem să ne gândim la felul în care împrejurimile ne afectează viețile. Cum sunt casele noastre: reci și goale? Sau sunt înfrumusețate cu artă frumoasă, obiecte cu sens și mobilă imbietoare? Are vreun sens estetica spațiilor noastre?

Înconjurându-ne  cu frumos, dăm sens vieților noastre. Devenim mândri să locuim în casele, orașele și țările noastre.